de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Moartea a doi bebeluşi născuţi în maternitatea Spitalului de Urgenţă ”Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, la începutul lunii martie, este investigată de Direcţia de Sănătate Publică (DSP), în condiţiile în care au fost sesizări că decesul copiilor ar fi fost provocat de o infecţie intraspitalicească provocată de bacilul Pseudomonas aeruginosa, rezistent la antibiotice. Este vorba despre un copil care a murit la 29 de ore de la naştere, cu simptome de pneumonie, şi un altul, născut prin cezariană la Suceava, plecat la trei zile sănătos acasă, întors în a noua zi în şoc septic la UPU Suceava şi trimis de urgenţă la Iaşi, unde a murit în a 12-a zi de viaţă. Unul dintre medicii de la Iaşi a afirmat că moartea copilului a fost provocată de Pseudomonas, deşi, spun medicii suceveni, tulpina care a fost izolată de la copil este un Pseudomonas sensibil la antibiotice şi nu rezistent, ca în cazul celor izolaţi în infecţiile intraspitaliceşti.

Șeful secţiei Obstetrică - Ginecologie din Spitalul de Urgenţă Suceava, dr. Cristian Irimie, ne-a declarat, ieri, că bebeluşul care a murit la Iaşi a plecat acasă la 3 zile de la naştere, fără nici un fel de probleme de sănătate. ”La domiciliu a fost văzut de două ori şi de medicul de familie, care nu a constatat nimic anormal. Copilul a crescut 300 de grame de la externare până a ajuns la Iaşi, or un copil bolnav nu ia în greutate. Familia avea acasă încă un copil, bolnav. A revenit la noi în ziua a noua, cu copilul în şoc septic, şi a fost trimisă direct la Iaşi, unde copilul a murit în a 12-a zi. Cauza morţii a fost şoc septic, otită supurată. La examenul microbiologic s-a găsit un Pseudomonas, dar nu cel de spital, ci o tulpină sensibilă la toate antibioticele. Noi am fost informaţi că s-ar putea să fie o infecţie nosocomială şi ne-am luat toate măsurile să vedem dacă aşa este”, a afirmat dr. Irimie.

În ceea ce priveşte al doilea bebeluş, şefa secţiei Neonatologie, dr. Dana Murariu, ne-a declarat că timpul scurt scurs de la naştere până la moarte, de 29 de ore, exclude o infecţie de spital. Potrivit medicului, cauza morţii bebeluşului a fost o pneumonie congenitală, transmisă din lichidul amniotic infectat al mamei.

Spitalul îşi face propriile teste microbiologice, în paralel cu cele ale DSP

Dr. Irimie a precizat că în secţia Obstetrică - Ginecologie nu a existat nici un caz de infecţie după naştere cu Pseudomonas sau alţi germeni luaţi din spital. Anul trecut au fost la spitalul sucevean 3.300 de naşteri şi la nici una nu s-a înregistrat acest gen de probleme. În acelaşi timp, dr. Irimie s-a arătat deranjat de medicul de la Iaşi, care s-a grăbit să acuze spitalul din Suceava deşi nu avea nici un fel de probe cu care să-şi susţină acuzaţiile. ”Nu este normal să faci circ”, a mai spus dr. Irimie.

Managerul spitalului, Vasile Rîmbu, a declarat că în secţie au fost luate probe atât de DSP, cât şi de laboratorul Synevo şi preventiv s-au efectuat dezinfecţiile de rigoare. ”Trimestrial în spital se recoltează probe, avem mare grijă la infecţiile intraspitaliceşti. Aşteptăm mai întâi rezultatul analizelor DSP şi la contraprobele făcute de noi şi după aceea vorbim”, a afirmat Vasile Rîmbu.

Directorul adjunct al DSP Suceava, dr. Cătălina Zorescu, a afirmat că ancheta este în curs de desfăşurare, iar probele recoltate vor fi trimise la Institutul Cantacuzino pentru identificarea microbiologică exactă. Rezultatele analizelor vor fi gata în cursul săptămânii viitoare.

Până atunci, DSP a impus spitalului corectarea unor circuite şi cercetări în ceea ce priveşte starea de sănătate a personalului din maternitate, instalaţiile interioare de apă, starea de igienă din secţie şi respectarea procedurilor de curăţenie, dezinfecţie şi sterilizare.

Mai precizăm că Pseudomonas aeruginosa, numit şi bacilul pioceanic, este o bacterie întâlnită de obicei în infecţii intraspitaliceşti, fiind caracterizată printr-o multirezistenţă la antibiotice, prin urmare greu de tratat. Poate determina infecţii cu localizări diferite în organism: de la infecţii în sfera ORL, respiratorii, urinare, cutanate şi până la septicemii grave.

Este prezent în mod natural în apă, uneori pe piele şi în tubul digestiv. În spitalele din întreaga lume au fost identificate multe rezervoare potenţiale incluzând echipamente respiratorii, soluţii de curăţat, dezinfectanţi, chiuvete, legume, flori, endoscoape şi bazine de fizioterapie. Majoritatea rezervoarelor se asociază cu mediul umed. Se presupune că bacteria este transmisă prin intermediul mâinilor personalului din spital sau prin obiecte. 

Sursa

 

  • Newsletter


  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati chirurgicale

  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati medicale

  • "Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă."
    Michel de Montaigne
    "Un sistem de medicină de familie foarte bine pus la punct, cu medici bine pregătiţi si informati va face ca pacienţii să nu fie nevoiţi să se ducă la spital cu orice afecţiune minoră". Tony Mathie, președintele WONCA Europe
    admin@amfms.ro