Dr. Adriana Pistol, directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, atrage atenţia asupra unor boli capabile să provoace epidemii pe teritoriul ţării noastre. Cea mai aproape de noi, în momentul de faţă, este epidemia de gripă. Dar ne pândeşte şi o epidemie de rujeolă, care devine iminentă din cauza scăderii îngrijorătoare a acoperirii vaccinale.

Anual, în sezonul rece, Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile colectează şi dă publicităţii date privind evoluţia gripei pe teritoriul ţării noastre. Aflăm astfel câţi oameni se îmbolnăvesc de gripă, câţi suferă complicaţii şi câţi mor din cauza gripei. În spatele acestor cifre poate fi un copil, o gravidă, un tânăr, un părinte sau un bunic, care ar fi putut să trăiască dacă ar fi fost vaccinat. Despre complicaţiile gripei şi importanţa vaccinării, despre riscul unei epidemii de rujeolă, despre focarele de poliomielită de la graniţa României, despre singurele cazuri de tetanos la copii din Uniunea Europeană, înregistrate în ţara noastră ne vorbeşte în continuare dr. Adriana Pistol (52 de ani), specialist în epidemiologie.

„Weekend Adevărul“: Vă rugăm să ne explicaţi, înainte de toate, care sunt afecţiunile pe care le monitorizaţi.

Dr. Adriana Pistol: Bolile transmisibile sunt boli infecţioase care se pot transmite atât de la persoană la persoană, cât şi prin intermediul unul vehicule: apă, alimente, vectori de tipul ţânţarilor, căpuşelor, rozătoarelor. Avem în România peste 70 de boli transmisibile considerate prioritate pentru ţara noastră, dar şi la nivelul Uniunii Europene. De altfel, conform unei decizii a Uniunii Europene, fiecare stat membru este obligat să raporteze la Centrul European de Control al Bolilor de la Stockholm situaţia acestor boli pe teritoriul naţional.

Acum, principala boală transmisibilă pe care o monitorizaţi este gripa. Ce veşti sunt despre ea?

Gripa a sosit în sezonul acesta mai devreme cu două luni în România, respectiv în săptămâna 42, faţă de săptămâna 49, în sezonul trecut. Primul caz a fost raportat în judeţul Iaşi. Este vorba despre o femeie, depistată cu virusul H1N1, virusul pandemic care a stat în circulaţie din 2009 încoace, în fiecare sezon.

Când ne aşteptăm la o epidemie de gripă?

Asta nu putem şti niciodată. Trebuie să vedem toate virusurile care circulă şi cu ce impact asupra populaţiei la nivel naţional. Ne aşteptăm să avem un sezon ca toate sezoanele, cu un moment de vârf în numărul de îmbolnăviri, cu un moment de vârf şi în numărul de cazuri severe, dar şi eventuale decese. Epidemie înseamnă să trecem dincolo de nivelul aşteptat. Or, asta depinde foarte mult de virulenţa pe care virusurile gripale o au, care să ducă la un număr mult mai mare de cazuri şi mai severe. Dar riscul unei epidemii depinde şi de numărul persoanelor vaccinate. Cu cât este mai mare numărul de persoane vaccinate, sigur că şansele de a ajunge la nivelul maxim aşteptat de îmbolnăviri sunt mici.

Gripa, o ameninţare reală

Cum îi convingeţi pe oameni să se vaccineze?

Eu i-aş convinge foarte simplu. Să încerce să obţină câteva informaţii despre cum arată gripa, gripa reală, nu mă refer la guturai sau alte virusuri. Să afle care sunt complicaţiile ei şi decesele care au survenit. Iar cu atât mai mult cu cât ştim fiecare dintre noi că avem nişte boli cronice, care sunt favorizante pentru a face o formă de îmbolnăvire mai severă, în acel moment este clar că dacă nu ne luăm această măsură prin vaccinare suntem expuşi. Dar şi persoanele active sunt expuse. Aş mai aduce şi un alt argument. Chiar dacă eu personal nu am boală cronică, consider că sunt tânăr şi nu o să se lipească gripa de mine aşa de uşor, e bine să mă gândesc şi la cei de lângă mine, la familia mea, unde poate am persoane în vârstă, poate am copii. Extremele de vârstă sunt foarte expuse la îmbolnăviri severe, până la deces. Atunci dacă nu mă vaccinez pentru mine, ar trebuie să o fac măcar pentru ceilalţi de lângă mine. Este ceea ce noi numim strategia de cocon. Noi, cei care suntem în jurul celor mai sensibili trebuie să îi protejăm, să nu le aducem gripă.

Ce înseamnă gripă reală? Cum se manifestă?

Gripa debutează brusc, cu febră foarte mare, cu dureri musculare, cu dureri articulare. Practic, zaci la pat. Tusea este foarte urâtă, ajungându-se cel puţin la bronşito-traheită. Cea „mai reală“ gripă, ca să zicem aşa, este cea confirmată prin analize de laborator.

Care sunt complicaţiile gripei?

Principalele complicaţii sunt cele respiratorii, de tip pneumonie: fie pneumonie virală severă, fie o suprainfecţie bacteriană ce survine peste boala virală numită gripă. Atunci când apare şi o suprainfecţie pe fondul bolii de care sufăr, sigur că lucrurile se complică şi mai mult. Ca să nu mai vorbim de complicaţiile gripei la nivel secundar. De exemplu, dacă sufăr de boli cardiace, boala cardiacă se poate decompensa din cauza gripei. Boala respiratorie se poate decompensa din cauza gripei. Diabetul se poate decompensa din cauza gripei.

Ştim că vaccinul gripal românesc nu mai există. Consideraţi că producţia acestui vaccin ar trebuie reluată?

Da, sigur că da. Personal sunt convinsă că vaccinul gripal produs la noi a fost unele dintre puţinele cele mai bune vaccinuri pe care le-a produs vreodată România. Un produs excepţional, foarte util şi care ne-ar fi foarte necesar. Am fost foarte fericiţi în pandemie, când am avut producătorul aici la îndemână. Pentru că alţii s-au străduit foarte mult să pună mâna pe ceva vaccin la nivelul statelor europene.

Din ce cauză nu se mai fabrică vaccin gripal în România?

Nu ştiu care sunt cauzele exacte. Ştiu doar că Agenţia Naţională a Medicamentelor a făcut nişte analize, şi nu îi suspectez de neadevăr sub nicio formă, şi s-au descoperit nişte probleme tehnologice. Dar trebuie să ştiţi că genul acesta de accidente se petrec şi la case mai mari.

Care este cel mai bun vaccin gripal?

Nu este vreunul care să fie mai bun decât altul. Toate sunt bune. Toate au aceeaşi formulă în toată emisfera nordică. Şi atunci cum să le diferenţiezi că unul este mai bun şi altul mai rău?

După preţ?

Doar la nivelul că unul e mai scump şi altul mai ieftin. Dar ca şi compoziţie, toate au acelaşi conţinut. Sigur, există mici diferenţe de tehnologie, de fineţe, dar care nu au vreo relevanţă în eficienţa vaccinului.

Dumneavoastră vă vaccinaţi împotriva gripei?

Totdeauna. Am un băiat de 26 de ani, care a fost vaccinat în fiecare an. Să ştiţi că am greşit o dată şi nu l-am vaccinat, însă a făcut o gripă îngrozitoare.

Sunt persoane care spun că au făcut gripă deşi s-au vaccinat. Este posibil? Care este gradul de protecţie al vaccinului gripal?

Gradul de protecţie poate să varieze de la an la an, de la producţie la producţie. Dar niciodată nu putem vorbi de protecţie 100%, la niciun vaccin. Întotdeauna există persoane care nu răspund la vaccinare şi asta nu ţine neapărat de vaccin, ci de „stofa clientului“, de organismul pacientului. Acelaşi vaccin este făcut de sute de mii de oameni, dar un procent dintre ei nu răspund. Dar dacă 80% din cei vaccinaţi sunt protejaţi, cred că este un foarte mare câştig. Apoi gradul de protecţie diferă şi de momentul administrării vaccinului. În ceea ce priveşte gripa, ideal ar fi să ne vaccinăm în lunile octombrie-noiembrie. Pe teritoriul ţării noastre începe să crească gripa undeva în ianuarie. De aceea, putem spune că şi în decembrie mai avem timp să ne vaccinăm. Dar acum este momentul ideal, ca să lăsăm organismul să producă anticorpi. Vaccinul nu acţionează de azi pe mâine. Este nevoie de o perioadă de timp pentru ca sistemul imun să producă anticorpi.

„Antibioticele sunt pentru tratament, nu pentru prevenţie“

Acum în sezonul rece, toată lumea vrea antibiotic. Cum răceşte copilul şi face febră, primul gând este la antibiotic. Cum vedeţi această situaţie?

Anul acesta, pe 19 noiembrie este Ziua Mondială de Luptă împotriva Abuzului de Antibiotice, pentru a atrage atenţia asupra acestui fenomen. Să ştiţi că nu este de glumit cu antibioticele. Unul dintre cele mai mari pericole ale omenirii este abuzul de antibiotice. La un moment dat vom muri din cauza infecţiilor, pentru că nu vom mai avea cu ce să le tratăm. Utilizăm excesiv antibioticele, germenii se adaptează la ele şi viteza lor de adaptare este garantat mai mare decât capacităţile de cercetare şi producţie a noilor antibiotice. La un moment dat se vor dezvolta tulpini cu aşa o rezistenţă încât nu vom mai avea cu ce să tratăm pacienţii. ne facem un rău îngrozitor prin abuzul de antibiotice. Luăm antibiotice când nu trebuie, iar atunci când trebuie luăm insuficient cantitativ sau insuficient ca timp. Antibioticul trebuie administrat exact acela care trebuie, în doza care trebuie şi în durata care trebuie. Nu putem face lucrurile cu jumătate de măsură în privinţa antibioticelor. Bacteria este un organism, pe care vreau să-l omor. Iniţial, îl bag în comă cu antibiotice, dar dacă tratamentul nu este corect, microbul îşi revine, îşi învaţă lecţia şi devine mai rezistent. Rezistenţa la antibiotice este un pericol imens la nivel european şi mondial, iar la noi în România este o bombă cu ceas.

Poate fi dezamorsată această bombă?

Aceasta este treaba autorităţilor sanitare şi a medicilor, care trebuie să recomande corect tratamentul cu antibiotice. Dar şi populaţia are datoria de a respecta indicaţiile medicilor. Pe de altă parte, eliberarea antibioticelor din farmacie fără prescripţie medicală este un lucru extrem de grav. Medicii trebuie şi ei mai bine educaţi în privinţa limitării consumului de antibiotice. Există această frică a medicilor faţă de eventuale complicaţii şi prescriu antibiotice ca să prevină suprainfecţiile bacteriene. Toată lumea trebuie să înţeleagă că antibioticele sunt pentru tratament, nu pentru prevenţie. Trebuie să lăsăm boala să evolueze, sigur că e greu pentru părinte să îşi vadă copilul bolnav şi să nu acţioneze. Aşa se face că mulţi cedează şi îi dau copilului antibiotic. Trebuie să ai tărie să treci peste aceste momente când copilul nu are nevoie de antibiotic şi să te gândeşti la viitorul lui.

În afară de vaccinuri şi medicamente, mai avem şi alte mijloace pentru a ne proteja de infecţii?

Măsurile minime de igienă pot fi salvatoare. Spălatul pe mâini previne nu numai bolile digestive, ci inclusiv gripa şi bolile aerogene. Apoi, dacă răcesc trebuie să mă gândesc la cei de lângă mine. Dacă tuşesc, îmi curge nasul, este indicat să mă izolez, să stau acasă măcar o zi, două, când contagiozitatea este foarte mare. Dacă nu ne permitem acest lucru, să purtăm o mască. Când tuşim trebuie să punem în aplicare eticheta tusei. Nu trebuie să tuşim sau să strănutăm în palmă, ci la încheietura cotului. Când suflăm nasul, trebuie să ne întoarcem.

„Ne aşteaptă, într-un an sau doi, o epidemie de rujeolă“

În afară de gripă, există un semnal de alarmă privind pericolul unei epidemii de rujeolă. Avem motive de îngrijorare?

Am prognozat o epidemie de rujeolă în baza datelor pe care le deţinem până în prezent şi care iau în calcul în special nivelul acoperirii vaccinale. Dacă vom continua să rămânem la fel de nevaccinaţi ne aşteaptă, într-un an sau doi, o epidemie de rujeolă. Dacă vom continua să scădem vaccinarea, sigur că ne aşteaptă cât mai curând. Dacă vom creşte acoperirea vaccinală, acest lucru se va amâna, iar până la urmă avem toate şansele să nu se întâmple.

Cât de nevaccinaţi suntem în momentul de faţă?

Din păcate, suntem destul de nevaccinaţi pentru o boală cu o contagiozitate destul de mare. Rujeola este boala recunoscută în toată lumea cu cea mai mare contagiozitate. Dacă ne întâlnim cu un bolnav cu rujeolă, şansele sunt aproape 100% să ne îmbolnăvim. Ca să controlăm răspândirea rujeolei, avem nevoie de o acoperire vaccinală de 95%. Pot fi mici zvâcniri, dar care să nu ducă la epidemie. La 80% acoperire vaccinală, cât avem noi, suntem departe de a controla fenomenul. Aceste date au stat la baza prognozelor pe care le-am făcut împreună cu colegi americani.

Ce regiuni ale ţării sunt cele mai expuse riscului?

Pe baza datelor oferite de fiecare judeţ în parte privind acoperirea vaccinală am ajuns la concluzia că în regiunile vestice ale ţării există cel mai mare risc să se producă o epidemie de rujeolă. În vest sunt cele mai reduse rate de vaccinare din ţară.

Rujeola sau pojarul, cum mai este cunoscută, este o boală gravă?

Rujeola este o boală foarte vicleană. Uneori trece doar cu bubiţe şi febră, copilul zace la pat, deşi uneori nu e chiar simplu nici asta, dar rujeola poate să ducă şi la complicaţii severe. Unele dintre cele mai frecvente sunt pneumoniile rujeolice, care pot fi foarte severe, şi encefalita, care poate lăsa sechele pe viaţă.

Numai copiii se pot vaccina împotriva rujeolei sau şi adulţii?

În general, noi am fost vaccinaţi antirujeolic cu vaccin produs la „Cantacuzino“, inclusiv antivacciniştii au fost vaccinaţi. Dar pentru adulţii tineri care, din diverse motive, fie nu sunt deloc vaccinaţi, fie nu au primit cele două doze, nu este prea târziu nici acum să se imunizeze. Vaccinul ROR poate fi administrat şi în cazul acestora, iar pe lângă rujeolă, acesta previne şi oreionul şi rubeola. Vaccinarea împotriva rubeolei este foarte importantă mai ales în cazul tinerelor, viitoare mămici, pentru a nu face rubeolă în timpul sarcinii.

Poliomielita, la graniţa României

Refugiaţii ne pot aduce noi boli infecţioase?

Şi noi dacă mergem la ei le putem duce boli. Noi, oamenii, putem oricând duce şi aduce boli. Globalizarea a dus la creşterea circulaţiei bolilor.

Poliomielita, care ne sperie cel mai tare, este o ameninţare pentru ţara noastră?

Dacă vom continua să nu ne vaccinăm, da.

Unde sunt acum focare de poliomielită?

Poliomielita cel mai aproape poate veni din Ucraina, apoi din Afganistan, Pakistan. În Siria mai sunt cazuri, dar a cam ieşit din criză, Nigeria declară că a stopat epidemia. Poliomielita nu este la fel de contagioasă ca rujeola şi are o cale de transmitere fecal-orală. Virusul se elimină prin fecale, din cauza lipsei de igienă, ajunge în cavitatea bucală. Dar este o boală cu paralizie şi sechele pe viaţă.

„Suntem singurul stat european unde au murit copii de tetanos“

Sunt cazuri de boli dispărute datorită vaccinării care încep să reapară?

Slavă Domnului, difterie nu am avut până acum în România, dar a reapărut în Spania un caz. Este vorba despre o fetiţă nevaccinată care şi-a pierdut viaţa din cauza difteriei. În schimb, tusea convulsivă începe să reapară la noi la copii nevaccinaţi. Am avut cazuri de tetanos la copii nevaccinaţi. Tetanosul este o boală cumplită. Este inadmisibil ca în zilele noastre să existe copii care mor din cauza acestei boli cumplite ce poate fi prevenită prin simpla vaccinare antitetanos. Suntem singurul stat european unde s-a întâmplat să moară copii de tetanos în ultimii zeci de ani.

Cum s-au contaminat acei copii?

Tetanosul se ia prin răniri, prin intermediul plăgilor necurăţate, iar copiii nevaccinaţi sunt expuşi în mod real acestui risc. Bacilul tetanic stă în praf, în pământ, rugină.

Dar se găseşte vaccinul antitetanos? Anul trecut ştiu că a fost criză.

Anul trecut nu se găsea pentru că şi această linie de producţie a fost închisă la „Cantacuzino“. Dar acum s-au refăcut stocurile şi se găseşte vaccin.

La tuberculoză cum stăm?

Suntem primii în Uniunea Europeană. Avem cea mai mare rată de incidenţă a tuberculozei, avem cele mai multe cazuri de tuberculoză multidrog rezistentă şi începem să avem cazuri de tuberculoză extrem de rezistentă la medicamente. Programul de tuberculoză este condus de cei de la Institutul „Marius Nasta“, dar principala problemă în viziunea mea este administrarea tratamentului corect şi complet. Pătura socială defavorizată la care tuberculoza apare preponderent nu îşi ia tratamentul, care este unul de lungă durată, cel puţin 6 luni. Oprirea tratamentului duce, pe de o parte, la alte cazuri, iar, pe de altă parte, duce la apariţia bacililor rezistenţi la medicamente. Am cam speriat Europa cu tuberculoza, pentru că sunt şi persoane care pleacă de aici în diverse state europene, de unde primi raportări ale cazurilor de cetăţeni români cu tuberculoză.  

 

CV

Ordinul Naţional pentru Merit în Grad de Cavaler

Numele: Adriana Pistol

Data şi locul naşterii: 26 februarie 1963, Bucureşti

Studiile şi cariera:

  • Din 1 ianuarie 2005 şi până în prezent este directorul Centrului Naţional pentru Supravegherea şi Controlul Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică.
  • Este medic primar epidemiolog.
  • Este doctor în ştiinţe medicale, din 2014.
  • În 2004 a ocupat funcţia de expert în epidemiologie în cadrul Unităţii de Implementare a Proiectelor Fondului Global.
  • În perioada martie 1999-iunie 2004 a fost consilier senior în epidemiologie în Ministerul Sănătăţii.
  • În anul 2010, pentru activitatea din timpul pandemiei de gripă, a fost distinsă cu Ordinul Naţional pentru Merit în Grad de Cavaler.
  • În perioada 2008 -2014 a fost membră în Comitetul Naţional de Imunizare.

Locuieşte în: Bucureşti

 

Sursa

 

 

 

  • Newsletter


  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati chirurgicale

  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati medicale

  • "Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă."
    Michel de Montaigne
    "Un sistem de medicină de familie foarte bine pus la punct, cu medici bine pregătiţi si informati va face ca pacienţii să nu fie nevoiţi să se ducă la spital cu orice afecţiune minoră". Tony Mathie, președintele WONCA Europe
    admin@amfms.ro