Farmacistă: „În toate lanţurile, în toate farmaciile de cartier, în tot ce se putea...nu cred că mai găsiţi”.
Este vestea pe care a primit-o acest domn, după ce a fost la farmacie să-şi cumpere medicamentul necesar afecţiunii de care suferă: Parkinson.
Alţi oameni sunt nevoiţi să vină şi din alte oraşe pentru a face rost de tablete. Bătrân: „Foarte greu, la cinci farmacii în jurul Gării de Nord am fost, nu le-am găsit. Acum mă duc să prind trenul, să plec acasă”.
Alternativa o reprezintă medicamentele scumpe. Preţul poate fi însă şi de 10 ori mai mare.
Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer: „Au dispărut medicamente ieftine, pacienţii noştri sunt nevoiţi să scoată bani din buzunar pentru a-şi continua tratamentele. Deci acea ieftinire a fost de fapt o scumpire”.
Consecinţa pe termen lung, spun medicii, este renunţarea la medicamentele prescrise.
Ileana Ifrim, medic de familie: „Ajung prin incapacitatea de a acoperi tratamentul, să se neglijeze din punct de vedere terapeutic”.
Pe de altă parte, producătorii se plâng de nivelul taxei clawback şi cer încă o dată eliminarea acesteia. Companiile spun că măsura îi obligă să acopere diferenţa dintre costul real al medicamentelor compensate, plătit de CNAS, şi un buget de referinţă.
Laurenţiu Mihai, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente: „De la trimestru la trimestru, concluzia e că un număr din ce în ce mai mare de medicamente ieftine nu mai pot fi produse pentru că nivelul taxei e prea mare. Adică te costă mai mult să-l produci şi să-l pui pe piaţa din România, decât să nu-l produci”.
Dacă până acum au dispărut peste 200 de medicamente, lista ar putea ajunge la 1000, potrivit asociaţiilor de pacienţi.
