Cardul naţional de sănătate este un instrument la purtător folosit pentru identificarea pacientului în sistemul naţional de asigurări sociale de sănătate.
Inscripţionat pe un chip de tip smart-cart, asemănător celor întâlnite în sim-urile de telefon, conţine date în format electronic: grupa sanguină şi Rh-ul, bolile cu risc vital şi cele cronice, acordul cu privire la donarea de organe, date ale unor persoane de contact în caz de urgenţă şi datele de contact ale medicului de familie. Deşi ar fi trebuit să fie introdus de la 1 ianuarie 2013, cardul de sănătate nu este funcţional nici acum. Medicii de familie au respins ideea ca ei să-l împartă, căci le-ar fi luat din timpul de consultaţii. „Medicii de familie nu au nimic împotriva cardului electronic de sănătate. L-au considerat un instrument foarte bun pentru verificarea calităţii de asigurat în primul rând şi au susţinut folosirea acestuia ca oricare alţi furnizori de servicii de sănătate”, spune Cristiana Bărăgănescu, preşedintele Asociaţiei Profesionale a Medicilor de Familie Vâlcea. Introducerea cardului de sănătate implică însă multe aspecte care nu au fost încă lămurite şi care ar trebui să fie rezolvate înainte să ne trezim că doar dacă avem card de sănătate mai putem beneficia de servicii de sănătate. „Pinul va fi o problemă, mulţi oameni îl vor uita sau vor pierde cardul, cei nedeplasabili vor trimite rudele după medicamente şi aşa cardul va fi folosit şi de neposesori”, a adăugat Cristiana Bărăgănescu.
Medicii de familie au un punct de vedere
Şi în privinţa distribuirii acestui card medicii de familie şi-au exprimat un punct de vedere. „Ar fi trebuit ca medicii de familie, conform vechilor exprimări legale, să ridice de la casele de asigurări cardurile pentru pacienţii înscrişi pe liste, pe baza unui borderou, să dea apoi telefoane la pacienţi asta dacă ar fi avut toţi telefoane şi medicii să aibă acces la ele, să anunţe pacienţii să-şi facă RH-ul şi declaraţia notarială că sunt sau nu de acord cu donarea de organe după moarte, apoi aceştia să se prezinte la cabinetul medical şi, în timpul unei consultaţii obişnuite, de 15 minute, medicul să consulte pacientul, să-i scrie electronic reţeta sau biletul de trimitere, să-i inscripţioneze cardul, după ce în prealabil şi-a cumpărat aparat de inscripţionat carduri, cu toate bolile cronice pe care le are omul. În plus, tot medicul trebuie să-l înveţe pe bolnav să-şi folosească acel card şi vor trebui să-şi cumpere cititoare de carduri în afară de inscriptoare. Medicii de familie au contract cu casele de asigurări de sănătate pentrut furnizare de servicii medicale, nu pentru servicii poştale şi nici de IT-isti”, este de părere medicul Cristiana Bărăgănescu.
Serviciul informatic cu probleme
Cardul va fi bun, spun medicii de familie, dar ca să fie eficient mai trebuie îndeplinite nişte condiţii. Cardurile vor face poate lumină în verificarea calităţii de asigurat pentru că, spune Cristiana Bărăgănescu, preşedintele APMF/MG Vâlcea “Serviciul Integrat Unic Informatic este un program foarte prost conceput, dificil, neadaptabil, nefezabil, pierzător de pacienţi, pierzător al calităţii de asigurat, pe care s-au plătit foarte mulţi bani de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Mulţi medici au renunţat la acest serviciu informatic, cumpărându-şi alte programe compatibile pentru a lucra la cabinete şi pentru a face raportările lunare”. Distribuţia cardurilor de sănătate ar putea începe în prima parte a anului viitor. Operaţiunile de distribuţie către populaţie s-ar putea realiza prin intermediul oficiilor poştale, în urma refuzului medicilor de familie de a efectua acest serviciu. Mihaela Gogiu
