La cel mai vechi spital militar din ţară, cel de la Sibiu, mai este nevoie de şase medici şi 12 posturi de personal auxiliar, aici fiind trataţi pacienţi civili şi militari din judeţele Sibiu, Alba, Hunedoara şi Braşov, conform colonelului dr. Ioan Vasile Barb, comandantul Spitalului Militar de Urgenţă "Dr. Alexandru Augustin".
"Putem vorbi de aceeaşi situaţie care se găseşte în toate spitalele din România, nu neapărat de o criză, având în vedere că la noi nu lucrează numai medici militari. În Spitalul Militar de Urgenţă Sibiu sunt în total peste 30 de cadre militare, restul până la peste 200, personal, sunt civili. Dacă medicii (...) lipsesc din spitalele civile, lipsesc şi la noi. Nu este o lipsă, este mai mult o problemă de blocare a posturilor. Există tot timpul un deficit, dar nu este un deficit care să împieteze desfăşurarea activităţii. (...) Nu este o situaţie fericită, dar nici o situaţie de netrecut", a arătat dr. Ioan Vasile Barb.
Potrivit acestuia, aproape 9.500 de pacienţi sunt internaţi anual, în Spitalul Militar de Urgenţă de la Sibiu, iar la laboratorul de aici se fac analize pentru pacienţi din tot Ardealul. La Spitalul Militar de Urgenţă de la Sibiu sunt trataţi şi militarii din trupele NATO, din Poligonul Cincu (judeţul Braşov) şi Poligonul de la Cârţişoara (judeţul Sibiu). În prezent, 45 de medici cu 25 de specializări lucrează la Spitalul Militar de Urgenţă Sibiu, al doilea spital ca importanţă din judeţ.
Spitalul Militar de Urgenţă "Dr. Alexandru Augustin" Sibiu aniversează împlinirea a 275 de ani de atestare documentară. Cu acest prilej, instituţia organizează un simpozion aniversar, la care au fost invitaţi medici militari din toată ţara. Primele date despre Spitalul Militar de Garnizoană Sibiu, prin atestare documentară, datează din anul 1739, apoi 1742, când îşi avea sediul într-o clădire de pe strada Ampere, în zona gării Sibiu (azi demolată), lângă zidul oraşului.
De-a lungul timpului, spitalul a funcţionat în mai multe localuri din oraşul Sibiu (cazarma Kempel din Piaţa Armelor şi pe strada Centumvirilor). În localul actual - fosta Şcoală de cadeţi, nou construită la vremea aceea - fiinţează din anul 1859 până în zilele noastre. În anul de graţie 1859 putem spune că s-a împlinit un deziderat vechi de şapte decenii, anume deservirea celei mai mari şi importante garnizoane militare a Transilvaniei de către o instituţie spitalicească modernă şi încăpătoare (400 paturi de spital).
Până la 1918, sub regim austriac, din 1867 sub regim austro-ungar, spitalul a purtat denumirea de Spitalul militar de Garnizoană nr. 22 Sibiu - Franz Iosif II.
În urma unirii Transilvaniei cu România la 1 Decembrie 1918, Consiliul Dirigent al Transilvaniei cu sediul la Sibiu a preluat toate cazărmile şi obiectivele militare austro-ungare din Transilvania, respectiv şi cele din Sibiu, preluându-se totodată de români şi Spitalul Militar de Garnizoană nr. 22 care, începând cu anul 1919, devine astfel Spitalul Corpului 7 al Armatei Române. Între anii 1930-1940 el s-a numit Spitalul Militar "Regele Carol al II-lea", între anii 1940-1947, Spitalul Militar "Regina Mamă Elenă" din anul 1948 şi până în anul 2000 funcţionează sub numele de Spitalul Militar Sibiu. În anul 2000 este numit Spitalul Militar de Urgenţă Sibiu, iar în anul 2001 primeşte denumirea actuală - Spitalul Militar de Urgenţă "Dr. Alexandru Augustin" Sibiu. AGERPRES
