Prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România, explică, într-un interviu acordat RL, când calculatoarele devin nocive pentru copii şi în ce mod afectează tehnologia creierul uman. Copiii din ziua de astăzi nu sunt mai deştepţi decât cei din alte generaţii datorită tehnologiilor, aşa cum se spune, ci doar mai pricepuţi, susţine Mureşanu.
Credeţi că activitatea neurologică a copiilor cărora li se pun în mână, încă din primul an de viaţă, tablete sau smartphone-uri este afectată?
Dafin Mureşanu: Folosirea excesivă a calculatorului şi a telefonului mobil, fără un echilibru între activităţile fizice şi mentale, duce la instrumentalizarea oamenilor, deformarea creierului şi amputarea afectivă a generaţiilor viitoare. Spre exemplu, telefonia mobilă, prin aceste sisteme de câmpuri care ne ajută în comunicare, a virusat viaţa personală. Excesul de radiaţii poate provoca de la dureri de cap, anxietate, stări depresive până la patologii organice. Copiii care utilizează de mici telefonul mobil şi calculatorul pot dezvolta tulburări de comportament, de înţelegere, de comunicare şi de integrare.
Cum ar trebui gestionată relaţia copil-computer?
D.M.: Calculatorul este benefic până la un punct, întrucât dezvoltă anumite abilităţi. Copiii care folosesc calculatorul intensiv nu sunt mai deştepţi, poate doar mai pricepuţi, uneori fiind afectată componenta emoţională a comportamentului. Acest lucru va fi pe nota de plată pentru generaţiile viitoare. Vorbim de amputarea afectivă, lucrul şi interacţiunea scăzută cu semenii, diminuarea calităţii reale a vieţii. Tocmai de aceea nu este recomandată renunţarea la citit, la scrisul de mână sau la interacţiunea cu oamenii, în favoarea cantonării în zona calculatorului. Pe lângă tulburările menţionate, mai există şi alte probleme la care pot fi supuşi tinerii care stau mai mult de câteva ore pe zi în faţa calculatorului. Creierul are o maleabilitate a lui, este foarte adaptabil. Schimbările de mediu şi comportament pot avea consecinţe importante.
Există îngrijorări la nivelul comunităţii ştiinţifice pentru copiii dependenţi de tehnologie?
D.M.: Au existat numeroase studii potrivit cărora excesul utilizării calculatorului poate fi nociv sănătăţii oamenilor, mai ales pentru copiii încă în formare. Aceştia se pot izola, pot trăi într-o lume a jocurilor şi pot imita personajele preferate. Chiar dacă sunt o atracţie, mai ales pentru copii, jocurile pe calculator ar trebui folosite în anumite condiţii, cu anumite limite. Potrivit unui studiu realizat de UNESCO, majoritatea copiilor cu vârste între 7 şi 15 ani navighează pe internet nesupravegheaţi. Un alt studiu subliniază faptul că aproape 40% dintre copiii sub vârsta de 3 ani intră zilnic pe calculator. Pe lângă faptul că lumina de la calculator afectează ochii, dependenţii de computer riscă o scădere a puterii de concentrare şi oboseală cronică. Mai mult decât atât, un timp foarte mare petrecut în faţa calculatorului va cauza sedentarismul, organismul nefiind stimulat de activităţi fizice. Trebuie precizat, însă, că dependenţa de calculator este dăunătoare nu doar copiilor, ci şi adolescenţilor şi adulţilor. Potrivit unui alt studiu, nu doar copiii îşi riscă sănătatea, ci şi adolescenţii care stau prea mult în faţa unui computer, socializând online. Un alt pericol al societăţii moderne, recunoscut tot mai des prin cercetări internaţionale, îl reprezintă folosirea în exces a telefoanelor mobile. Dependenţa de tehnologie afectează creierul, modificând activitatea cerebrală.
Sunt copiii de azi mai inteligenţi decât cei din generaţiile trecute?
D.M.: Este dificil să vorbeşti despre inteligenţă. La prima vedere, pare un concept subiectiv, în ciuda faptului că se bazează pe anumite criterii obiective. Cert este că noile generaţii de copii dovedesc anumite abilităţi şi adaptare rapidă în domenii pe care părinţii le-au străbătut mai greu, cum ar fi tot ceea ce înseamnă „inteligenţa artificială”. Copiii de azi învaţă mai repede să aleagă ce îi avantajează şi refuză fără preget ceea ce noi ne temeam să refuzăm, să nu ne supărăm părinţii, când eram de vârsta lor.
Dacă îi dai unui copil pe mână o tabletă, îi dezvolţi acestuia inteligenţa?
D.M.: Depinde de durata de utilizare. Sub efectul tehnologiilor, creierul se distorsionează.
Copiii din ziua de astăzi nu sunt mai deştepţi decât cei din alte generaţii datorită tehnologiilor, ci doar mai pricepuţi. Aşa cum spuneam, dependenţa de computer produce probleme emoţionale, subiecţii suferind o amputare afectivă. Tehnologia în doze mari este nocivă, precum un medicament luat în doze mai mari decât cele prescrise. Folosiţi tehnologiile cu măsură, păstraţi-vă discernământul!
Se discută această temă la congresele internaţionale de neurologie?
D.M.: La nivel internaţional, neurologi de prestigiu au tras un semnal de alarmă asupra pericolului pe care îl reprezintă tehnologia în exces asupra creierului atât la copii, cât şi la adulţi. Este o temă care ne preocupă permanent, tocmai de aceea subliniem acest lucru. Există teorii cu privire la influenţa IT-ului asupra creierului, teorii care sunt prezentate şi în cadrul congreselor internaţionale. Sănătatea creierului este o preocupare permanentă, acesta fiind şi unul dintre subiectele importante ce vor fi dezbătute în cadrul celei de-a XI-a conferinţe anuale a ANM (Academy for Multidisciplinary Neurotraumatology) organizată de Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN). Evenimentul se va bucura de participarea unui număr mare de personalităţi medicale din Spania, Japonia, Argentina, Germania, Italia, Grecia, Austria şi, nu în ultimul rând, din România. Programul ştiinţific este vast. În acest an, temele centrale sunt leziuni ale creierului şi măduvei spinării. Importanţa congresului este remarcabilă, deoarece reuneşte oameni cu o vastă experienţă profesională care reuşesc să integreze informaţiile oferite din perspective diverse într-un tot unitar. Evenimentul este cu atât mai important cu cât survine la numai două săptămâni de la un alt eveniment de marcă: a IX-a ediţie a Congresului SSNN, principalele teme discutate fiind ultimele descoperiri din domeniul bolilor vasculare cerebrale, traumatismelor cranio-cerebrale şi bolilor neurodegenerative.
