Autorităţile sanitare de la cel mai înalt nivel se declară învinse astăzi în lupta cu „superbacteriile“, antibioticele fiind considerate ca o armă albă într-un război nuclear.
Lumea medicală este astăzi într-o criză asemănătoare celei de dinaintea descoperirii antibioticelor. „Multă vreme, majoritatea articolelor despre antibiotice din presa de specialitate sau generală titrau «Sfârşitul erei antibioticelor?». Mereu se punea semnul întrebării la final. Ei bine, astăzi putem schimba titlurile respective cu «Sfârşitul erei antibioticelor.» Punct“, subliniază medicul Arjun Srinivasan, director adjunct al Centrului pentru Controlul Bolilor din SUA, una dintre cele mai importante autorităţi mondiale în domeniul bolilor transmisibile.
Cauza: tratamentele abuzive Ne aflăm în „era postantibioticelor“, după cum o numeşte specialistul american. „Ne confruntăm cu o situaţie în care pacientul infectat cu o bacterie stă, pur şi simplu, într-un pat de spital şi noi ne uităm la el fără să putem lua măsuri. Asta deşi acum cinci ani puteam trata infecţia cu bacteria respectivă fără prea multe probleme“, explică dr. Srinivasan. Explicaţia este că bacteriile care acum cinci ani puteau fi învinse cu armele pe care medicina le deţine, antibioticele, au devenit astăzi extrem de rezistente. „Superbacteriile“ au căpătat rezistenţă la toate tratamentele disponibile în prezent din greşelile noastre.
Mai exact, medicii au prescris multă vreme antibiotice necontrolat. Un exemplu este administrarea unui medicament antibacterian extrem de necesar în tuberculoză pentru infecţii mult mai uşoare din sfera stomatologică sau ginecologică (rifampicina). Aşa a apărut tuberculoza rezistentă. În plus, pacienţii nu au respectat şi încă nu respectă întocmai recomandările medicilor cu privire la situaţiile în care sunt cu adevărat necesare antibioticele.
„Pacienţii solicită adesea tratament cu antibiotice atunci când nu este nevoie de el şi uneori chiar specifică: «cele mai noi, cele mai puternice», ceea ce, în domeniul terapiei antibiotice, este pe dos de cum ar trebui să fie, cel puţin în infecţiile care se îngrijesc la domiciliu“, lămureşte conf. dr. Gabriel Popescu, autorul Ghidului Angelescu de Terapie Antimicrobiană 2012, singura publicaţie din România care acoperă această tematică.România se situează, de altfel, pe locul al patrulea în Europa la consumul de antibiotice, potrivit unui studiu sociologic publicat în mai 2011 de Gfk Healthcare. Dar şi abuzurile de antibiotice în cazul animalelor crescute pentru carne au făcut ca bacteriile să devină imune la antibiotice.
Unul dintre cei mai periculoşi microbi care nu mai pot fi trataţi cu antibiotice este stafilococul auriu rezistent la meticilină (MRSA). Dacă acum zece ani se întâlneau infecţii cu MRSA numai la pacienţii internaţi în spitale, cu un cateter în braţ, astăzi vedem numeroase focare la oameni care contractează infecţia din comunitate. În plus, manifestările sunt diferite, mult mai grave decât în cazul infecţiilor din spitale, spun specialiştii. Fiindcă bacteriile au evoluat atât de mult, medicii sunt nevoiţi să apeleze la tratamente vechi şi extrem de toxice pentru a le combate, cum este colistina. „Nu ne place deloc să folosim acest medicament, fiindcă afectează grav rinichii. Dar suntem forţaţi să-l administrăm ca soluţie salvatoare în multe situaţii“, precizează dr. Srinivasan.
Citeste mai mult: adev.ro/mve0jh