Eugen Nicolaescu este cel mai longeviv ministru post-decembrist al Sanatatii, asadar politicianul care a avut ocazia sa influenteze cel mai mult felul in care performeaza si functioneaza astazi sistemul medical romanesc. „Anul 2013 va reprezenta un an al schimbarilor fundamentale intr-un sistem sanitar care are nevoie de o reforma profunda”. Cu aceste cuvinte si-a inceput liberalul Eugen Nicolaescu cel de-al doilea mandat, beneficiind la inceputul anului si de o sustinere foarte solida in Parlament. Cum a exploatat ministrul Sanatatii acest context favorabil oferit in 2013?
La inceputul celui de-al doilea sau mandat, Eugen Nicolaescu era un ministru cu o sustinere foarte solida in Parlament. Teoretic, in 2013, Eugen Nicolaescu si-ar fi permis sa supuna dezbaterii orice proiect de lege, avand certitudinea ca acesta va fi aprobat in Parlament.
Dar la finalul acestui an, lucrurile nu mai sunt atat de clare: tensiunile dintre PSD si PNL sunt la cota maxima. Fereastra de oportunitate a lui 2013, favorabil introducerii unor reforme radicale, este pe cale sa se inchida.
Ce a facut Eugen Nicolaescu in acest an? A vorbit mult, a promis si mai mult, dar a si avansat o serie de proiecte importante de lege. Ramane sa apreciati dumneavoastra daca a primat consistenta in fata neseriozitatii.
Am impartit activitatea din 2013 a ministrului Sanatatii in cele doua sectiuni clasice: Plusuri si Minusuri. Dar a trebuit sa inventam si o a treia categorie, specifica acestui inceput de mandat secund: Baloane de sapun.
MINUSURI
Ministrul Sanatatii a anuntat patru termene limita pentru publicarea noului pachet de baza. Fiecare a fost, pe rand, nerespectat. Intr-un final, pachetul de baza a fost publicat la inceputul lunii octombrie, cu aproape 6 luni intarziere fata de termenul stabilit initiat. Doar ca forma publicata era mai degraba o ciorna decat un proiect coerent.
Dupa alte doua luni, cu doua zile inainte de Craciun (pe 22 decembrie), ministrul Eugen Nicolaescu a prezentat o noua forma a pachetului de baza, de aceasta data mai coerenta. Doar ca perioada in care ministrul Sanatatii accepta propuneri la acest proiect este 23 decembrie 2013 – 1 ianuarie 2014 (!).
Forma pachetului prezentata de Ministerul Sanatatii elimina foarte putine dintre serviciile medicale care li se ofera deja pacientilor. In contextul unui buget al Sanatatii suplimentat cu o suma foarte mica in 2014, statul nu va reusi sa ofere toate serviciile medicale promise. Nu reuseste sa o faca nici in prezent, iar pacientii sunt cei care trebuie sa compenseze aceasta impotenta din buzunarul propriu.
Tocmai de aceea, guvernul va introduce liste de asteptare la internarea in spital pentru toti pacientii care nu sunt urgente si va incerca sa deplaseze un numar important de pacienti din spital inspre serviciile ambulatorii.
Avand inca numeroase zone insuficient detaliate, noul pachet de baza ar fi urmat sa intre in vigoare pana la 1 februarie 2014. In caz contrar, ministrul Eugen Nicolaescu a anuntat ca va demisiona. Dar Ministerul Sanatatii a revenit si asupra acestui termen, care va fi intarziat cu o luna.
Organizatiile profesionale au cerut dublarea salariilor medicilor rezidenti si cresterea veniturilor personalului medical. Niciuna dintre aceste doua cereri nu a fost satisfacuta de Eugen Nicolaescu. Rezidentilor nu le-au fost dublate veniturile, ci suplimentate cu doar 50-70% in functie de an si specialitate, prin intermediul unei burse. Salariile nu au crescut defel. Din punct de vedere politic este o victorie pentru Eugen Nicolaescu. Dar doar pentru el.
Eugen Nicolaescu a lansat si un proiect pilot prin care veniturile anumitor medici ar putea creste pe baza unor criterii de performanta. Deocamdata aceste criterii sunt neclar definite. Medicii care vor dori sa trateze pacienti in regim privat intr-un spital de stat vor fi nevoiti sa renunte la orice alta activitate medicala suplimentara in sectorul privat. Va fi interesant sa urmarim in 2014, anul in care acest proiect pilot va incepe sa functioneze, cati medici vor da vrabia din mana pe cioara de pe gard.
Romania s-a opus oficial celor mai importante modificari propuse de Directiva Europeana antitutun. Guvernul Ponta a luat in considerare exclusiv documentul Ministerului Economiei, condus la acea data de Varujan Vosganian. Eugen Nicolaescu, ca reprezentant al guvernului Ponta, a prezentat la reuniunea ministrilor UE doar varianta favorabila industriei tutunului. Romania s-a numarat printre putinele state membre UE care au adoptat o pozitie pro-tutun.
PLUSURI
Desi l-am trecut si la minusuri, publicarea pachetului de baza si discutarea lui, indiferent de inerentele sale deficiente, este cu siguranta un pas inainte.
Mostenita din guvernarea anterioara, lista celor peste 20 de citostatice absente din Romania a devenit subiectul unei campanii mediatice intense care a impus guvernului Ponta rezolvarea problemei. Dupa un prim esec la inceputul anului, secretarul de stat Adrian Pana admitand ca „masurile pe care le-am luat in ianuarie nu si-au dovedit eficienta”, sistemul a inceput sa functioneze. In ultimele luni nu au mai aparut discontinuitati importante in aprovizionarea cu citostatice. Speram ca aceasta normalitate se va mentine.
85% din licitatiile publice organizate in Romania ultimilor doi ani au fost derulate de spitalele de stat. Este vorba de o suma importanta din fondurile publice a caror cheltuire, prin fragmentarea ei, nu este usor de monitorizat atunci cand este imprastiata in teritoriu. Ministerul Sanatatii a reusit sa puna in practica in acest an centralizarea licitatiilor nationale invocand reducerea preturilor produselor achizitionate si asigurarea continuitatii aprovizionarii cu medicamente. Paradoxal masura a fost apreciata, cel putin la nivel declarativ, si de manageri ai unor mari clinici private care practica, din aceleasi motive, centralizarea achizitiilor.
Mecanismul actual de functionare este partial transparent, dar nu lipsit de pericole in special datorita concentrarii de putere intr-un singur punct. In plus, toate licitatiile si achizitiile centralizate ar putea fi preluate de o super-agentie, numita ANADMIS, a carui conducere va fi asigurata de un personaj numit politic. Nu este deocamdata sigur daca organizarea din prezent se va pastra. Ramane sa vedem ce se va intampla in 2014.
Pentru prima oara in istoria post-decembrista a sanatatii romanesti, Ministerul Sanatatii admite intr-un document existenta unui conflict de interese in cazul medicilor care „profeseaza in serviciile publice si au si cabinete private sau sunt angajati ai unor furnizori privati de sanatate”. „Dubla calitate de angajat a personalului medical permite exploatarea inversa a circuitului pacientilor: cei care se prezinta in serviciile publice sunt indrumati, sub diferite motivatii, sa se adreseze unitatilor private in care acelasi personal medical este angajat”. Documentul Ministerului Sanatatii nu a avut si nu are pana acum niciun efect real.
BALOANE DE SAPUN
In ianuarie 2013, Eugen Nicolaescu isi anunta intentia de a interzice spitalelor private sa mai acceseze finantare din fondurile asigurarilor de sanatate. Reactia publica la acest anunt a fost insa foarte consistenta, criticand in principal incalcarea dreptului pacientului de a beneficia de propria-i asigurare de sanatate in orice spital, ales liber chiar de catre el. La cateva zile dupa anuntul ministrului liberal, premierul Victor Ponta a revenit asupra deciziei afirmand ca este incorect sa spui ca „nu se mai da nimic la privat” si motivand ca „ministrul Nicolaescu nu a reusit sa explice bine, ca nu l-a lasat nimeni sa explice”. Masura a fost, din fericire, abandonata.
„Faptul ca spitale judetene de urgenta au ajuns la consiliile judetene sau, mai grav, la consilii municipale, mi se pare o prostie fara margini facuta de unii dintre predecesorii mei”, declara Eugen Nicolaescu la inceputul anului. Declaratia sublinia o problema reala.
Recentul caz de administrare defectuoasa a Spitalului Judetean din Ploiesti, aflat in subordinea Consiliului Judetean Prahova, a provocat un control al Ministerului Sanatatii care, ulterior constatarii deficientelor, a trebuit practic sa roage conducerea judetului sa-l demita pe directorul spitalului.
Baronii locali fac astazi ce vor in spitalele lor (vezi cazul de la Eforie) si Eugen Nicolaescu este neputincios in fata lor.
In martie 2013, Eugen Nicolaescu anunta ca pana la sfarsitul lunii aprilie Directiile judetene de Sanatate Publica vor fi transformate in structuri regionale si doar aproximativ jumatate din personalul lor va fi mentinut. Masura era congruenta cu unul dintre obiectivele propuse guvernului Romaniei intr-un raport al Bancii Mondiale de "schimbare a rolului Directiilor de Sanatate Publica" pentru ca rolul lor de control este "prea slab".
Dar astazi DSP-urile continua sa functioneze si vor fi regionalizate sub forma a opt Autoritati Teritoriale de Sanatate, in subordinea carora vor functiona cele 42 de oficii de sanatate publica judetene fara personalitate juridica.
CEA MAI MARE GAFA A ANULUI 2013
Este legata de importantul moment al publicarii pachetului de baza. Pe 1 octombrie, Eugen Nicolaescu a anuntat ca „pachetul de baza este gratuit pentru toti cetatenii, asigurati si neasigurati”. Mai multe voci din sistemul medical au criticat faptul ca nu va mai exista nicio diferenta intre cei care platesc si cei care nu platesc.
Doar doua saptamani mai tarziu, acelasi Eugen Nicolaescu anunta ca romanii neasigurati nu vor beneficia de toate serviciile medicale din pachetul de baza. Prin urmare, vor primi un pachet medical diferit, denumit minimal. Aceste explicatii „nu si-ar fi avut locul daca”, a mentionat Eugen Nicolaescu, „toti comentatorii si jurnalistii ar fi inteles pe deplin principiile de baza si logica alcatuirii pachetului”.
Deh, viata e nedreapta si Romania plina de oameni care nu reusesc sa inteleaga din prima incercare marile idei.
