Potrivit specialiştilor în siguranţa alimentară, ingerarea unei cantităţi de nitraţi peste limita admisă poate duce la hipertensiune, disfuncţii ale sistemului circulator şi ale glandelor tiroide, cefalee, urticarii, intoxicaţie, cianoză severă, iar în timp, chiar şi la unele tipuri de cancer.
Copiii, cei mai vulnerabili
Atunci când vine vorba de hrana pentru copii, apa este cel puţin la fel de importantă ca laptele formulă ales. Asta pentru că ea poate conţine, pe lângă sodiu, calciu, magneziu şi alte săruri, o componentă care nu apare pe etichetă: nitraţii.
Afecţiunea cunoscută şi drept “blue baby syndrome” (“sindromul albastru al nou-născutului”) este caracterizată de o creştere anormală a concentraţiei sangvine de methemoglobină (metHb), o moleculă incapabilă să transporte oxigenul. Aceasta se manifestă prin cianoza pielii (învineţire accentuată), dificultăţi respiratorii, care pot culmina cu asfixierea şi decesul copilului.
Nitraţii pătrund în organism, se transformă în nitriţi şi blochează hemoglobina din capacitatea ei de a fixa oxigenul, iar în felul acesta se produce o insuficientă oxigenare a tuturor ţesuturilor din organism – în special la nivelul ţesutului nervos central, punând în pericol uneori chiar viaţa copiilor, sau ajungând aceştia în servicii de terapie intensivă şi necesitând manevre de resuscitare – evident, pentru neutralizarea nitriţilor din sânge”, explică prof. dr. Marin Burlea, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie.
Limite prea permisive
Conform normativului AFSSA (Agenţia Franceză pentru Siguranţa Sanitară a Alimentelor), o menţiune pe etichetă de tipul ”apă ce poate fi utilizată în alimentaţia sugarilor” nu ar trebui utilizată pentru apele minerale naturale şi pentru apele de izvor decât dacă respectiva apă respectă un conţinut de nitraţi (exprimat în NO3) inferior sau egal cu 10 mg/l. Prin comparaţie, la noi, legea permite o prezenţă a nitraţilor în apă de 50mg/l pentru toate categoriile de vârstă.
Harta nitraţilor în România
Directiva privind nitraţii din 1991 este unul dintre primele texte legislative ale UE destinat să controleze poluarea şi să îmbunătăţească calitatea apei. Toate statele membre au elaborat programe de acţiune, în număr de 300 pe întreg teritoriul UE. Acest document, adoptat la nivel european, prevede reglementarea unor programe de acţiune pentru controlul şi diminuarea poluării.
În România a fost dezvoltat un proiect privind controlul poluării în agricultură, însă Aqua Carpatica a luat iniţiativa de a afla care sunt zonele cele mai afectate, luând în calcul toate tipurile de apă: râuri, lacuri, izvoare, fântâni, puţuri, dar şi cele de robinet. Pentru aceasta, a fost demarată campania în care oamenii sunt invitaţi să testeze apele pe care le consumă cu ajutorul “Testului Purităţii”şi să trimită rezultatele pe pagina de Facebook a companiei sau pe site-ul dedicat.
Testerele, reprezentând o bandă de hârtie care are în vârf un indicator sensibil tratat pentru recunoaşterea valorii nitraţilor din apă, sunt distribuite în toate lanţurile mari de magazine. Ele se introduc în apa testată timp de două secunde, se scot, iar după un minut se observă cum îşi schimbă culoarea. Cantitatea de nitraţi poate fi stabilită astfel, prin compararea cu grila de culori de pe ambalaj.
