Într-un studiu privind dezvoltarea Timişului pe perioada 2020 – 2023, Consiliul Judeţean Timiş vorbeşte despre exodul cadrelor medicale ca unul dintre principalele riscuri cu care se va confrunta sistemul medical judeţean, în următorii ani. Perspectivele nu sunt optimiste, unele spitale putând rămâne efectiv fără personalul necesar de deservire.
La final de an, Consiliul Judeţean Timiş a adoptat, în ultima şedinţă de plen, Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a judeţului Timiş şi Programul Strategic Multianual 2015 – 2023, un document ce se vrea a fi un îndrumar pentru direcţiile de dezvoltare viitoare la nivel regional.
Printre aspectele discutate în această strategie stufoasă, de peste 800 de pagini, se remarcă şi problema exodului cadrelor medicale, văzută ca unul dintre principalele riscuri cu consecinţe grave în următorii ani, în cazul acutizării.
Exodul cadrelor medicale este considerat a fi unul dintre motivele scăderii numărului de medici şi asistente, raportat la totalul populaţiei. Studiul arată că, în ceea ce priveşte numărul de locuitori ce revin unui cadru medical, dacă la sfârşitul anului 2005 în Timiş existau 266 de locuitori la un medic şi 157 de locuitori la un asistent medical, ulterior s-a ajuns 191,7 locuitori la un medic şi 129,6 locuitori la un asistent medical.
La nivelul Regiunii Vest există 1.482 de medici, stomatologi, farmacişti, fizioterapeuţi, asistente medicale şi moaşe la 100.000 de locuitori, însă tendinţa este una descrescătoare. Documentul mai arată că numărul de medici din sectorul public a scăzut în mediul urban, cu excepţia oraşelor Gătaia, Jimbolia şi Buziaş, unde s-a înregistrat o uşoară creştere. În schimb numărul total de medici din sectorul privat s-a dublat.
Acelaşi lucru, se mai arată în documentul CJ Timiş, se întâmplă cu personalul sanitar mediu, în cazul căruia migraţia este explicabilă în condiţiile reducerii salariului în sectorul bugetar cu 25%. Acelaşi studiu mai arată că există localităţi unde nu este asigurat necesarul de medici de familie, ca exemple fiind date comunele Otelec, Secaş, Bara şi Ohaba Lungă. Alte comune au un număr foarte mare de locuitori pe medic (peste 2.500), deci necesită o suplimentare de medici pentru a creşte accesul tuturor locuitorilor la consult medical. În această categorie intră localităţile Lenauheim, Sânmihaiu Roman, Coşteiu, Racoviţa, Sânandrei, Nădrag, Belinţ şi Saravale.
Strategia de dezvoltare a judeţului face şi o radiografie a sistemului sanitar – unul dintre factorii care a accentuat plecarea medicilor din unităţile de stat. „Deşi în aparenţă gradul de acoperire cu infrastructură de sănătate în regiune şi in particular înTimiş este bun, aceasta este de într-un stadiu avansat de deteriorare şi degradare, oferind un confort scăzut pacienţilor. Multe dintre spitalele sunt uzate fizic (funcţionând în clădiri foarte vechi), fiind improprii pentru oferirea unor servicii medicale adecvate”, se precizează în document.
Soluţii de remediere notabile nu sunt incluse în respectiva strategie, care vorbeşte ca o perspectivă a viitorului despre creşterea segmentului medicinei preventive şi a alternativelor de tratament naturiste, în condiţiile în care „o particularitate evidentă a mediului urban este creşterea populaţiei de peste 50 de ani, ceea ce relevă o tendinţă de îmbătrânire demografică, ceea ce anticipează cererea mare de servicii medicale şi de îngrijire ce se va profila în următorii ani.”
În absenţa unui plan riguros şi eficient de măsuri de contracarare a plecării personalului medical, exodul cadrelor medicale continuă, după cum confirmă şi sindicatele din sistem.
Dr. Livius Cârstea, liderul sindicatului Sanitas Timiş, apreciază că acest fenomen va continua atâta timp cât există mari discrepanţe salariale între România şi ţările vest-europene. „Se porneşte de la un grad de salarizare greu de acceptat, şi mă îndoiesc că plecările acestea ale cadrelor medicale s-au oprit în Timiş după ultimele majorări salariale, operate de la 1 octombrie. Se scot în continuare la concurs posturi pentru care nu se prezintă nimeni, sau vin tineri care stau o lună-două şi pleacă, constatând lipsa de perspective”, mai spune Livius Cârstea. Adăugând că s pleacă mult de pe segmentul de Interne, dar şi de la Terapie Intensivă şi de la Serviciile de Primiri Urgenţe:
În absenţa unui plan riguros şi eficient de măsuri de contracarare a plecării personalului medical, exodul cadrelor medicale continuă, după cum confirmă şi sindicatele din sistem.
Dr. Livius Cârstea, liderul sindicatului Sanitas Timiş, apreciază că acest fenomen va continua atâta timp cât există mari discrepanţe salariale între România şi ţările vest-europene. „Se porneşte de la un grad de salarizare greu de acceptat, şi mă îndoiesc că plecările acestea ale cadrelor medicale s-au oprit în Timiş după ultimele majorări salariale, operate de la 1 octombrie. Se scot în continuare la concurs posturi pentru care nu se prezintă nimeni, sau vin tineri care stau o lună-două şi pleacă, constatând lipsa de perspective”, mai spune Livius Cârstea. Adăugând că s pleacă mult de pe segmentul de Interne, dar şi de la Terapie Intensivă şi de la Serviciile de Primiri Urgenţe:„Profesioniştii din aceste sectoare calde sunt bine apreciaţi peste hotare, din păcate pentru pacienţii români.”
