Actul medical este o acţiune care se poate întoarce oricând împotriva ta, ca medic. Indiferent cât de bine eşti pregătit.
Asta nu ţine de profesionalism. Nici măcar de rezultate. Ţine de mulţumirea pacientului. Şi aşa cum ştim toţi, pacientul român, asiduu cotizant la sistemul asigurărilor de sănătate, este foarte greu de mulţumit.
Oricine crede că problema lui e cea mai gravă. Cea mai importantă. Cea mai acută. Cea care trebuie rezolvată imediat. Fără programare. Fără să aştepte la coadă. Fără întârziere. Că doar ce? Personalul medical e plătit din banii lui.
Tot timpul m-a enervat genul ăsta de oameni. Cei care nu comentează niciodată atunci când sunt umiliţi zi de zi, dar fac spume la gură când sunt puşi să aştepte la uşa unui cabinet medical. Genul care spun: Poţi să mori, că nu te bagă nimeni în seamă. E adevărat. Poţi să mori liniştit. Dacă medicul e acoperit de hârtii şi de ghiduri, tu poţi să dai colţul fără grijă. Tot din vina ta.
Sute de minute de întârzieri la eliberarea unor hârtii. Aşa numitele reţete electronice. Cozi la medicii de familie. Cozi la spital. La policlinici. Totul din cauza unui sistem care funcţionează când vrea sau când au unii interes. Baze de date vraişte. Neconectate între ele. De parcă nu ar fi toate la instituţii ale statului.
Medicii specialişti au varianta de a îndruma pacientul la medicul de familie să-şi ridice reţeta compensată, în caz că nu funcţionează sistemul. Eu unde să-l trimit pe pacient? Că nici la mine nu funcţionează.
Mi-a cam ajuns cu chestiile astea obligatorii, dar care nu au logistica necesară. Avem carduri cu cip. Ca să nu mai fure medicii, cică. Ei sunt marii corupţi. Avem reţeta electronică. Încărcată inutil pe un server care nu e în stare să te avertizeze dacă ai greşit ceva sau dacă s-au mai modificat cine ştie ce protocoale de rahat. Că, deh, pacientul poate primi medicamente doar dacă are hârtie de la medicul specialist. Dacă nu are, lasă-l să crape sau să-şi cumpere la preţ întreg. Ce ne interesează că nu are bani? L-am pus noi să fie calic şi bolnav? Poate aşa iese din sistem.
M-am săturat să mă fac de ruşine în faţa bolnavilor. Să le spun că iar nu funcţionează sistemul. Că nu e vina mea. Că nu eu am cheltuit zeci de milioane de euro din bani publici pentru ceva ineficient.
Pacientul trebuie să aibă noroc la kilobiţi ca să primească reţeta. Vrăjeala asta cu se poate şi offline să o creadă cei care o servesc. Nicio farmacie în ţara asta nu eliberează reţete offline. De ce? Că se vor imputa. La fel e şi la medici. În caz că ai eliberat offline şi apoi primeşti eroare fatală din partea sistemului, nu o mai poţi valida. Şi îţi rămâne offline. Ghici cine o plăteşte? Bingo. Medicul. Integral. De parcă el ar fi luat medicamentele.
E o frică generală de a mai elibera anumite medicamente compensate. Aşa că, dragi pacienţi, nu mai faceţi circ pe la cabinete. Informaţi-vă. Vedeţi ce nu merge. Vedeţi din ce cauză sunteţi trataţi ca nişte hârtii. Şi luaţi atitudine. Asta în caz că vă doriţi sănătate. Sau mai credeţi că vă bagă cineva în seamă. Altfel, ne scuzaţi. Hipocrat este offline. Nu poate fi contactat acum. Vă rugăm încercaţi mai târziu. Dintr-un loc cu verdeaţă, unde nu există boli, întristare şi suspin.
Dr. Florin HAIDAMAC
