Cercetătorii brazilieni au reuşit să identifice regiunile din creier care sunt activate în momentele în care apar sentimente de empatie. În plus, oamenii de ştiinţă au găsit şi o metodă prin care pot amplifica această emoţie, notează Daily Mail.
Natura complexă a emapatiei a uimit ani de zile lumea academică, în special pentru că lipsa acestei emoţii este o trăsătură care caracterizează persoanele care suferă de psihopatie şi alte tulburări de persoanlitate. Acum, datorită descoperirii cercetătorilor din Brazilia nu doar că ştim care sunt zonele creierului afectate atunci când experimentăm sentimente de empatie, ci şi cum le putem provoca şi intensifica. Aceasta este prima cercetare care dezvăluie cum arată toate regiunile creierului la RMN, în timpul manifestării empatiei. Experimentele anterioare s-au axat numai pe anumite zone cerebrale şi emoţii specifice. Folosind o combinaţie de scanări ale creierului şi tehnici de feedback emoţional, autorii studiului au reuşit să-i ajute pe cei 25 de participanţi la studiu să se concentreze pentru a dezvolta sentimente de afecţiune şi tandreţe.
Practic, voluntarii au răspuns la întrebări cu o puternică încărcătură emoţională, în timp ce creierul lor era scanat. Apoi, cu ajutorul unui program de calculator, profesorul Jorge Moll, de la Institutul D'Or de Cercetare şi Educaţie din Rio de Janeiro, a urmărit să constate patternurile în activitatea cerebrală a subiecţilor. Zonele din creier activate de sentimentul de empatie FOTO PLOS ONE Ulterior, aceştia au fost rugaţi să observe o imagine neclară. Cu cât sentimentele lor de empatie erau mai puternice, cu atât imaginea devenea mai clară, iar ei erau informaţi de acest aspect.
Astfel, oamenii au reuşit să-şi controleze aceste sentimente, să le facă mai puternice, pentru a putea să vadă o imagine mai clară.
Ce este empatia? Empatia reprezintă abilitatea de a înţelege sau imagina profunzimea sentimentelor altei persoane. Aceasta diferă de simpatie, care implică sentimentul milă pentru cineva, dar fără a ţine însă cont de trăirile celeilalte persoane. Empatia provine de la termenul german Einfühlung, care înseamnă „a simţi una cu”. Aceasta se referă mai degrabă la identificarea cu senzaţiile unei persoane decât la sentimentul de părere de rău pentru ceea ce i se întâmplă acelei persoane.
Zonele din creier activate de sentimentul de empatie
Ulterior, aceştia au fost rugaţi să observe o imagine neclară. Cu cât sentimentele lor de empatie erau mai puternice, cu atât imaginea devenea mai clară, iar ei erau informaţi de acest aspect. Astfel, oamenii au reuşit să-şi controleze aceste sentimente, să le facă mai puternice, pentru a putea să vadă o imagine mai clară.
Asta demonstrează că oamenii pot voluntar să-şi mărească intensitatea tandreţii, afecţiunii, iar acest lucru poate influenţa comportamentul social”, a declarat Moll. El a subliniat că tehnica are nevoie de îmbunătăţiri şi cercetări suplimentare înainte de a putea fi folosită în cazul persoanelor cu tulburări de personalitate sau de dezvoltare, cum cum sunt cele din spectrul autist. Rezultatele cercetării au fost publicate în revista Voluntary Enhancement of Neural Signatures of Affiliative Emotion Using fMRI Neurofeedback.
Sursa
Medical Forum Targu Mures 24-25 aprilie 2024
(Eveniment cu prezenta fizica)
