Pesticidele cu care sunt tratate anumite fructe ar putea crea modificări la nivelul structurilor cerebrale care, într-un organism deja predispus, cresc riscul de a dezvolta boala Parkinson, arată un studiu recent.
Riscul de a suferi de maladia neurologică Parkinson este dat de o varietate de factori, un rol important aici avându-l materialul genetic. Dar pesticidele cu care sunt tratate unele fructe pe care le consumăm în mod obişnuit ar multiplica acest risc în mod considerabil, au demonstrat oamenii de ştiinţă de la Universitatea California din Los Angeles (UCLA).
Pesticidul testat se numeşte benomyl şi a fost subiectul mai multor studii anterioare care au întărit legătura între un nivel crescut de benomyl în organism şi riscul de Parkinson. Benomyl-ul este interzis în SUA. În Europa şi în România există o limită maximă admisă.
De altfel, potrivit raportului Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare de monitorizare a pesticidelor pentru anul 2013, benomyl-ul şi carbendazimul se găsesc, într-adevăr în limitele admise, în mai multe cereale, nuci şi legume şi fructe de pe piaţa românească. Este vorba despre vinete, banane, broccoli, conopidă, portocale, mazăre, ardei gras şi struguri de masă.
Cercetarea specialiştilor de la UCLA a arătat, însă, că alte 11 pesticide contribuie similar benomyl-ului la creşterea riscului de maladie Parkinson.
Ce mecanisme declanşează în creier?
Pesticidele inhibă producerea unei enzime numită aldehid-dehidrogenază (ALDH), care ar trebui să controleze, la rândul ei, nivelul unei toxine din creier numită DOPAL. Atunci când ALDH este inhibată, detoxifierea nu mai are loc, ceea ce duce la o acumulare necontrolată de DOPAL. Iar această toxină DOPAL este implicată în dezvoltarea bolii Parkinson.
Dar aici intervine şi un teren genetic sensibil: oamenii de ştiinţă au descoperit că populaţia cu varianta genetică ALDH2 sunt de şase ori mai predispuşi la maladia neurologică faţă de ceilalţi.
„Aceste pesticide sunt peste tot şi ele sporesc considerabil riscul de Parkinson în cazul oamenilor predispuşi genetic la această boală“, a precizat medicul Jeff Bronstein, profesor de neurologie în cadrul UCLA, coordonatorul studiului.
