Strănutul, tuşitul, frecatul ochilor, diferite traumatisme, hipertensiunea pot fi cauze ale hemoragiilor conjunctivale. Atenţie însă: o persoană care are frecvent asemenea hemoragii, fără să fi suferit un traumatism ocular, trebuie să-şi controleze tensiunea arterială şi să consulte un medic, pentru că aceste sângerări pot fi semnul unei hipertensiuni arteriale încă nediagnosticate!
Prof. dr. Costin Dănuţ, şeful Clinicii de Oftalmologie din cadrul Spitalului de Neurochirurgie Iaşi: „Ochiul roşu poate fi pentru multe persoane un semnal de alarmă, însă, dacă nu este însoţit de durere, are, de regulă, o cauză benignă şi este rezultatul, de cele mai multe ori, a două afecţiuni: conjunctivita sau hemoragia subconjunctivală.
Conjunctiva este o foiţă subţire şi transparentă ce acoperă albul ochiului (sclera) după care se răsfrânge pe partea interioară a a pleopelor. Este stratul extern de protecţie al globului ocular. Conjunctiva conţine terminaţii nervoase şi numeroase vase de sânge de calibru mic. Aceste vase de sânge sunt de obicei greu vizibile, însă devin mai dilatate şi mai accentuate atunci când globul ocular este inflamat. Sunt foarte fragile iar pereţii lor pot fi lezaţi cu uşurinţă, rezultând hemoragii subconjunctivale, sub forma unor pete roşii pe albul ochiului.
Majoritatea hemoragiilor subconjunctivale sunt spontane, fără o cauză evidentă. Sunt lipsite de durere sau de alte simptome şi de cele mai multe ori o persoană poate descoperi aceste hemoragii dimineaţa când se uită în oglindă. Alteori, hemoragiile subconjunctivale sunt observate de persoanele din jur, ca un punct sau o pată roşie pe ochi. Sunt câteva situaţii care pot produce hemoragii subconjunctivale spontane: strănutul, tuşitul, frecatul ochilor, diferite traumatisme, hipertensiunea arterială, afecţiuni hematologice. O serie de boli oculare, precum infecţiile, pot fi cauza hemoragiilor subconjunctivale. Intervenţiile chirurgicale pe globul ocular sau pleoape se pot însoţi de hemoragii postoperatorii.
O persoană care are frecvent asemenea hemoragii, fără să fi suferit un traumatism ocular, trebuie să-şi controleze tensiunea arterială şi să consulte un medic, pentru că aceste sângerări pot fi semnul unei hipertensiuni arteriale încă nediagnosticate. De obicei nu există alte manifestări care însoţesc hemoragiile subconjunctivale, în afara petei roşii pe scleră. Hemoragia este situată doar sub conjunctivă, nu există o scurgere de sânge la exterior. Dimensiunea petei de sânge poate varia de la un mic punct roşu până la o pată care acoperă tot albul ochiului. Durerea este foarte rară şi se manifestă ca o jenă oculară. După aproximativ o zi, pata hemoragică începe să se micşoreze, pe măsură ce sângele este drenat.
Dacă hemoragia nu dispare în maxim două săptămâni, sau dacă sângerările sunt repetate, trebuie cerut sfatul unui oftalmolog. Printre situaţiile în care este necesară prezentarea la medic se numără existenţa hemoragiei subconjunctivale la ambii ochi simultan, prezenţa sângerărilor cu alte localizări, asocierea hemoragiei cu durere oculară, modificarea vederii (vedere înceţoşată, vedere dublă, scăderea acuităţii vizuale), prezenţa hipertensiunii arteriale, existenţa unui traumatism ocular ce a provocat hemoragia.
Tratatment
De obicei, hemoragia subconjunctivală spontană este o afecţiune autolimitată şi care se remite spontan, de la sine, fără să fie necesară vreo masură terapeutică. Ea se resoarbe fără tratament în aproximativ două săptămâni. Episoadele repetate pot traduce o fragilitate a vaselor conjunctivale sau o tensiune arterială crescută de care nu se ştie. Se poate administra vitamina C şi se recomandă evitarea administrării de aspirină şi alte antiinflamatoare nesteroidiene. Dacă există jenă oculară se pot administra diferite colire sau lacrimi artificiale“.
