Săptămânal, 50 de operaţii din Europa sunt efectuate fie pe un segment greşit al corpului pacientului, fie la pacientul care nu trebuie. Între 15 şi 20% din infecţiile postoperatorii ar putea fi evitate printr-o igienă mai bună. Iar în 20 de state membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, în medie cinci din fiecare 100.000 de dosare de spital ale pacienţilor adulţi implică uitarea în timpul operaţiei al unui obiect străin în corpul celui operat. De aceea, siguranţa pacientului este principala temă a celui de-al 15-lea Congres al Federaţiei Europene a Asociaţiilor Naţionale de Ortopedie şi Traumatologie (EFORT), care adună la Londra peste 7.000 de participanţi din toată lumea.
Programele pentru siguranţa pacientului, dificil de implementat
„Oamenii nu vor beneficia de cele mai mari progrese ale medicinii dacă nu sunt luate măsurile necesare pentru garantarea siguranţei pacientului. Aceasta este esenţială pentru succesul tratamentului, mai ales pentru chirurgi ortopezi. Programele coerente de siguranţa pacientului contribuie la prevenirea suferinţei şi costurilor, dar sunt adesea mai greu de introdus în practică decât ar putea părea ”, a avertizat ieri, 4 iunie, cu ocazia deschiderii reuniunii, prof. dr. Pierre Hoffmeyer, fost preşedinte al EFORT.
Spre exemplu, în SUA, experţii au promovat în ultimii ani ideea ca în ziua dinaintea operaţiei, pacienţii să fie însemnaţi cu un marker, astfel încât fiecare pacient să fie operat în dimineaţa următoare de chirurgul care trebuie, în locul care trebuie. Deşi ideea este simplă, ea necesită schimbări în cultura spitalicească, de la disponbilitatea markerelor, la refuzul ATI-ştilor de a opera pacienţi care nu sunt însemnaţi, la administraţie, care trebuie să accepte că, în anumite condiţii, numărul operaţiilor efectuate poate fi mai scăzut.
Controlul strict al procedurilor scade morbiditatea şi complicaţiile
Profesorul Hoffmeyer este de părere că procedurile bazate pe tabele de control ar trebui să fe de la sine înţelese, iar majoritatea asociaţiilor ortopedice naţionale au emis în acest sens recomandări, care sunt însă implementate cu încetineală. „Poate că multe spitale au tabele de control, dar problema este utilizarea lor propriu-zisă. Solicitarea mea e limpede: personalul trebuie să acţioneze întotdeauna conform unui tabel de control, la fiecare operaţie. Această abordare ar elimina multe din tragediile evitabile, pentru care chirurgii care operează incorect sau fără succes trebuie să-şi asume responsabilitatea”, a adăugat fostul preşedinte EFORT. Potrivit comunicatului Congresului de la Londra, un studiu internaţional a constatat scăderea morbidităţii (de la 1,5% la 0,8%) şi a complicaţiilor (de la 11% la 7%) ca urmare a introducerii tabelelor de control.
Cheltuielile inutil de ridicate cauzate de lipsa siguranţei pacienţilor stârneşte şi interesul factorilor de decizie din sănătate. Costurile unei infecţii postoperatorii pot fi de 10 ori mai mari decât însăşi operaţia, din cauza preţurilor tratamentului, operaţiilor ulterioare şi impactului dizabilităţii asupra capacităţii de muncă. În plus, costul mediu al protezării şoldului în Europa, de 7.300 de euro, se poate dubla, dacă şoldul este incorect implantat.
| Sursa: |  |
