Un curent nou care circulă printre tinerele mame se referă la naşterea acasă, un subiect aproape tabu, dar cu siguranţă controversat. În timp ce unii specialişti vorbesc despre beneficiile emoţionale ale acestei alegeri, medicii vorbesc despre riscurile pe care le presupune.
Naşterea acasă este un curent modern, apărut în ţările dezvoltate. Acest lucru presupune o asigurare medicală care să permită ca naşterea să aibă loc în condiţii optime. Din păcate, deşi conceptul câştigă tot mai mult teren, specialiştii spun că sitemul nostru medical nu este încă pregătit pentru a oferi mamelor această posibilitate. Doctorul Dorina Micle, medic primar obstetrică-ginecologie, spune că această practică vine din ţările vestice, însă pentru a-şi permite acest lucru, viitoarele mame plătesc asigurări medicale speciale. ”Sunt oameni care îşi pot permite acest gen de asigurare medicală, pentru că nu este vorba de o asigurare medicală standard. E o asigurare care poate să acopere cheltuielile unei moaşe care stă acolo două, trei zile, până când tânăra mămică se descurcă”, explică ea. De asemenea, aceasta arată că pentru o tânără care doreşte să nască acasă se iau unele măsuri speciale. ”Moaşa merge la începutul travaliului şi evaluează starea mamei, dar dacă ea consideră necesar, este chemat un medic”, explică ea. Din păcate, mai arată ea, în acest moment este dificil de implementat la noi acest sistem. ”Poate fi aplicat şi la noi, cu condiţia să ai finanţare”, mai spune ea.
Naşterea acasă, riscuri şi beneficii Că tot mai multe tinere doresc să nască acasă poate fi considerat şi un efect al faptului că foarte multă lume a avut ocazia să viziteze ori să lucreze în străinătate, acolo unde această practică este deja pusă la punct. Unii medici nu recomandă, cel puţin deocamdată, în ţara noastră. ”În România nu avem nici sistemul medical pregătit să le ofere asistenţa medicală pentru naştere la domiciliu, nici nu recomand naşterea acasă, singură, fără asistenţă medicală. Pentru că în momentul în care apare o complicaţie în mecanismul naşterii, acea complicaţie pune în pericol viaţa mamei în timp foarte scurt. Este vorba de minute.
O hemoragie în cadrul naşterii poate fi fatală în câteva minute, iar copilaşul se poate pierde foarte uşor”, mai explică dr. Dorina Micle. De asemenea, ea a mai vorbit despre riscurile la care se supune o femeie care alege să nască acasă, chiar şi în cele mai bune condiţii. ”Riscul infecţios este cel mai mare. Oricât de curat am crede că ţinem noi acasă, mecanismul naşterii presupune un contact mai mult sau mai puţin direct a interiorului organismului cu mediul extern. Copilaşul este protejat de propia-i piele, dar interiorul uterului unde s-a dezvoltat copilul este plagă deschisă, hemoragică, un mediu excepţional de cultură şi dacă există o bacterie cât de cât patogenă în mediul de acasă, infecţiile după naştere sunt severe, pentru că organismul matern are doar o parte din imunitatea adultului”, explică ea.
Imunitatea femeii la naştere, continuă ea explicaţia, este redusă natural, tocmai pentru a permite organismului să accepte prezenţa fătului. Suportul moral al familei, vs. asistenţă medicală de specialitate Dincolo de asta, însă, medicul mai arată că ceea ce le poate determina pe tinere să facă această alegere este trauma emoţională, care ar putea fi mult mai uşor de suportat acasă, lângă familie. ”Poate că suportul moral este ceea ce îşi doresc, iar noi nu putem niciodată înlocui pe mama sau pe soţ, care rămân la uşa spitalului”, explică medicul. Din păcate, însă, alegerea care trebuie făcută este între suportul moral şi asistenţa medicală de specialitate, decizie care nu este greu de luat, în condiţiile actuale ale societăţii. ”Femeile au născut cu mult înainte să apară asistenţa medicală la naştere, dar este tot atât de adevărat că s-au pierdut vieţi la naştere.
Bunicile şi străbunicile noastre mai pierdeau câte un copil la naştere, dar aveau mai mulţi, mai murea câte o femeie la naştere, dar sunt lucruri pe care societatea de astăzi nu le mai poate accepta”, mai arată ea. Educaţia pentru sănătate, recomandată şi în şcoli, dar şi în familie Medicul mai este de părere că e foarte importantă pregătirea mamei în timpul sarcinii pentru momentul naşterii, dar şi pentru ceea ce urmează după naştere. ”Se vobeşte de foarte mulţi ani de zile despre necesitatea dezvoltării unui sistem de educaţie pentru sănătate în şcoli, care să vină şi să compenseze oarecum lipsa de educaţie elementară sanitară din familie. Pentru că rămâne în societatea românească un blocaj la nivel sentimental şi spiritual de a discuta despre sex în familie. N-a existat această tradiţie, nu s-a dezvoltat, este prost înţeleasă noţiunea de pudoare şi atunci informaţia legată de sex la tinerele adolescente, dar şi la băieţi, lipseşe cu desăvârşire”, mai spune ea.
De asemenea, ea vorbeşte despre efectele acestui deficit de informaţii a unor tinere din anumite categorii sociale. În ciuda acestui curent care prinde tot mai mult în rândul tinerelor viitoare mame, cele mai multe rămân la părerea că naşterea la spital este mai sigură. ”Am doi copii, dar nu m-aş fi gândi să nasc acasă. M-aş fi temut de unele complicaţii ce pot apărea la naştere”, spune Otilia Sabou, o tânără mamă a doi copii. De asemenea, Edina Gherghina spune că nu ar avea încredere să nască acasă, chiar dacă ar avea asistenţă medicală. ”E voba de igienă. Oricât ai face acasă, tot poate apărea ceva, pentru că nu poţi steriliza ca la spital”, spune băimăreanca, la rândul ei, cu doi copii născuţi prin operaţie cezariană. ”Cel mai greu a fost dorul de a mei, cât am stat în spital. În rest, a fost ok naşerea la spital”, mai spune ea, confirmând opinia medicilor.
