Legea care interzice reclamele pentru medicamente la TV şi la radio este disputată de preşedintele Klaus Iohannis şi de senatorul UDMR Alexandru Vegh, singurul semnatar al proiectului legislativ. Dacă ne uităm la motivele pentru care şeful statului a refuzat să promulge legea, tindem să-i dăm dreptate. Însă dacă citim şi argumentele lui Alexandru Vegh, îi dăm şi lui dreptate. De fapt, cei doi îşi susţin poziţia doar pe jumătăţile de adevăr care le convin.

În acest moment, legislaţia permite reclame în audiovizual doar pentru medicamentele eliberate fără reţetă: remedii pentru durere, suplimente nutritive şi tot felul de stimulente pentru memorie sau potenţă, pe care, cu siguranţă, le vedeţi zilnic în pauzele publicitare. Restul medicamentelor, eliberate strict în baza reţetei medicale, nu pot fi promovate la radio sau la TV. Însă Alexandru Vegh nu mai vrea să existe această distincţie în audiovizual. „Se interzice publicitatea explicită pentru produsele medicamentoase difuzată în cadrul programelor de televiziune şi radiodifuziune“, arată iniţiativa legislativă.

În această formă a ajuns proiectul de lege la Cotroceni pentru promulgare. Însă şeful statului l-a întors în Parlament, pe motive ce ţin strict de legislaţie. Iohannis arată că există o directivă europeană care spune că medicamentele eliberate fără reţetă pot fi promovate la radio sau la televizor. Iar legislaţia românească este pusă perfect în acord cu directiva europeană, aşadar nu se mai poate schimba nimic. „Legiuitorul român a preluat soluţia legiuitorului european interzicând total publicitatea la medicamentele care se eliberează cu prescripţie medicală sau care conţin substanţe definite ca stupefiante sau psihotrope de către convenţiile internaţionale, indiferent de mijloacele prin care se realizează publicitatea. Prin urmare, în afara acestei soluţii legislative, legiuitorul român nu poate veni cu o alta, orice altă opţiune fiind în afara cadrului stabilit de Directiva 2001/83/CE, motiv pentru care considerăm că se impune reanalizarea prevederilor legii transmisă la promulgare“, arată Klaus Ioahannis în cererea de reexaminare.

Televiziuni contra ziare

Deşi interzice complet promovarea unor medicamente la televizor sau la radio, proiectul de lege iniţiat de Alexandru Vegh lasă, totuşi, o portiţă de publicitate pentru presa scrisă: permite reclame în ediţiile print sau online ale ziarelor numai pentru medicamente eliberate fără reţetă. Klaus Iohannis acuză de discriminare. „Prin faptul că este permisă totuşi publicitatea prin alte modalităţi decât în cadrul programelor de televiziune şi radiodifuziune la produsele medicamentoase pentru care nu este necesară o prescripţie medicală, se introduce o condiţionare suplimentară faţă de prevederile directivei, creându-se premisa unei discriminări între mijloacele de informare în masă, respectiv între furnizorii acestora“, arată şeful statului.

Însă Iohannis nu are totală dreptate. Această inegalitate între ziare - pe de o parte, televiziune şi radio - pe de altă parte, este firească, dacă privim din perspectiva controlului pe care îl exercită statul. În timp ce radioul şi televiziunea se află sub lupa unei instituţii a statului – Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), ziarele şi siteurile nu se află în raza niciunui for coercitiv.

Farmaciştii susţin legea

Privind în ansamblu, Preşedinţia a insistat în cererea de reexaminare pe motive ce ţin strict de legalitate, însă fără a face nicio referire la motive ce ţin de oportunitatea unei asemenea legi, în condiţiile în care expunerea de motive este împânzită de argumente sociale.  „Automedicaţia poate duce la complicaţii grave de sănătate, iar pacienţii nu ar trebui să se trateze «după ureche», în baza celor auzite la radio şi la televizor despre un medicament. Exagerarea proprietăţilor terapeutice ale unor medicamente în cadrul reclamelor încurajează automedicaţia, prin inducerea în rândul populaţiei insuficient educate medical, a ideii că boli grave pot fi tratate fără intervenţia medicului“, se arată în expunerea de motive a legii.

Proiectul iniţiat de senatorul UDMR este susţinut şi de farmacişti, care arată că o astfel de lege nu ar avea decât efecte benefice asupra pacienţilor. „Populaţia a fost supusă unei presiuni permanente în direcţia automedicaţiei şi promovării agresive a aspectelor comerciale legate de medicament. Avem aici în vedere, în special, importanţa preţului în detrimentul informării corecte cu privire la aspecte esenţiale legate de medicament şi efectele sale“, spunea Clara Popescu, vicepreşedintele Colegiului Farmaciştilor din România.

Automedicaţia poate duce la complicaţii grave de sănătate, iar pacienţii nu ar trebui să se trateze «după ureche», în baza celor auzite la radio şi la televizor despre un medicament.

 Alexandru Vegh, senator UDMR

„Iohannis s-a transformat în avocatul distribuitorilor de medicamente“

Senatorul UDMR Alexandru Vegh este nemulţumit de faptul că legea se va întoarce în Parlament. „În acest moment, am senzaţia că domnul preşedinte Iohannis şi cei care au întocmit această cerere de reexaminare au ţinut cont mai mult de avantajele firmelor de medicamente, fără a ţine cont de cerinţele populaţiei. Cetăţenii şi pacienţii sunt puşi în vreun fel în discuţie? Aţi văzut că apare pacientul în această cerere de reexaminare? Nu. Am impresia, fără să fiu rău, că domnul preşedinte s-a transformat în avocatul distribuitorilor de medicamente.  Aşa am senzaţie pe moment. Poate greşesc. Oricum, presiunea este foarte mare ca această lege să nu fie promulgată“, a spus Alexandru Vegh pentru „Adevărul“.

Când vorbeşte de presiuni, Vegh se referă la banii din publicitate pe care i-ar pierde televiziunile dacă această lege ar fi promulgată. Industria farma este principalul investitor în publicitate în România. Spre exemplu, în 2014, ocupa primul loc între industriile care cumpără reclamă, cu 13% din piaţa de publicitate. Între timp, Uniunea Agenţiilor de Publicitate din România (UAPR) susţine că promulgarea legii ar face să dispară 20% din volumul de publicitate TV. Iar CNA susţine că o astfel de lege ar trimite o mare parte din banii alocaţi televiziunilor româneşti către televiziunile străine ce emit în România şi care nu intră sub incidenţa legii CNA.

Surse politice au declarat pentru „Adevărul“ că există şanse infime ca acest proiect să fie retrimis la Cotroceni în forma actuală. „Acum va fi o cu totul altă situaţie. Primul vot ne-a prins nepregătiţi, unii colegi nici măcar nici nu ştiau ce-au votat, iar liderii de grup nu şi-au dat seama de impactul legii. Nu cred că se va mai forma o majoritate favorabilă. Cred că e şi în avantajul dumneavoastră, al presei“, a spus un parlamentar PSD pentru „Adevărul“. Alexandru Vegh spune că va încerca să convingă cât mai mulţi parlamentari, indiferent de partid.  „Sunt un iniţiator de bună credinţă şi sper să iasă legea până la urmă. Poate cu anumite modificări, poate adăugăm ceva, poate renunţăm la ceva, dar important e să fie promulgată. E important pentru sănătatea cetăţenilor“, a conchis Vegh.

Reclama farmaciilor, imposibil de oprit

În acelaşi proiect de lege, senatorul UDMR a cerut şi interzicerea publicităţii pentru farmacii. Motivul? Se induce ideea că „farmacia respectivă reprezintă un model sau un etalon pentru celelalte farmacii“. Preşedintele Klaus Iohannis  spune că acest paragraf creează „o nouă premisă de discriminare şi o posibilă barieră în calea liberei prestări a serviciilor“. De această dată, argumentul Preşedinţiei nu mai poate fi combătut, pentru că farmaciile îşi desfăşoară activitatea pe o piaţă liberă, concurenţială, unde investesc în promovare exact ca orice altă firmă dintr-un domeniu diferit. „Devine enervant că la 10 minute vezi la TV publicitate la farmacii“, spune Vegh, însă acesta nu e un motiv să pui o interdicţie prin lege.

Sursa