Pacienţii care au suferit accidente vasculare cerebrale (AVC) şi au rămas ţintuiţi în scaunul cu rotile pot merge din nou după ce primesc un tratament experimental ce constă în injectarea în creier a unei soluţii care conţine celule stem. Pacienţii care fac parte dintr-un mic grup de voluntari pentru testarea acestei metode şi-au îmbunătăţit şi cursivitatea şi claritatea vorbirii şi mişcările mâinilor, conform unui material publicat de Live Science.
"O femeie în vârstă de 71 de ani putea doar să-şi mişte degetul mare de la mâna stângă la începutul acestor teste. Acum poate să meargă şi să-şi ridice mâna deasupra capului", a susţinut Prof. Gary Steinberg, neurochirurg la Universitatea Stanford, care a realizat această procedură la o parte dintre pacienţi.

Desfăşurat de compania SanBio din Mountain View, California, o companie care se ocupă cu dezvoltarea de terapii regenerative pentru maladii neurologice, acest test clinic este cel de-al doilea care experimentează injecţiile cu celule stem în creierul pacienţilor care au suferit atacuri cerebrale. Primul astfel de test a fost desfăşurat cu rezultate promiţătoare de compania britanică ReNeuron.

Toţi pacienţii care au participat la acest test clinic au arătat semne de recuperare. Scorurile obţinute de aceştia pe o scară de 100 de puncte pentru evaluarea mobilităţii - unde 100 de puncte semnifica mobilitatea completă - s-au îmbunătăţit în medie cu 11,4 puncte. "Cele mai evidente schimbări în bine au fost remarcate în ceea ce priveşte puterea, coordonarea, capacitatea de deplasare, de a-şi folosi mâinile şi abilitatea de comunicare, în special la cei la care centrii vorbirii au fost afectaţi de atacul cerebral", a explicat Steinberg.

"Obişnuiam să credem că circuitele cerebrale afectate sunt moarte. Acum trebuie să regândim acest lucru, iar eu personal sunt de părere că aceste circuite sunt doar inhibate după un AVC, iar acest tratament le ajută să se dezinhibe", a adăugat el.

Gary Steinberg a injectat celulele stem printr-o incizie de sondă operată în craniu, în zona regiunilor cerebrale care controlează activitatea motorie şi care au fost afectate de atacul cerebral. Fiecare dintre participanţii la experiment a primit doze de 2,5, 5 sau 10 milioane de celule stem. Substanţa injectată conţinea celule stem mezenchimale prelevate din măduva spinării de la doi donatori sănătoşi. Cercetătorii din cadrul SanBio au intervenit genetic asupra acestor celule pentru a le induce o genă denumită Notch1 care are rolul de a activa anumiţi factori care contribuie la dezvoltarea cerebrală a copiilor. Experimentele preliminare, desfăşurate pe şoareci, au indicat faptul că aceste celule stem modificate dispar după aproximativ o lună de la introducere, însă în acest interval de timp produc factori de creştere (proteine) care construiesc conexiuni între neuroni şi stimulează dezvoltarea unor noi vase de sânge care au rolul de a hrăni ţesutul cerebral.

"Noi credem că aceste celule (stem) modifică creierul adult, făcându-l să fie mai apropiat de un creier de copil, care se repară foarte bine. Aceste celule produc tot felul de factori de creştere care contribuie la vindecare şi care acţionează şi antiinflamator, pentru că inflamaţia poate împiedica procesul de reparare", a mai explicat cercetătorul american.

În cazul testelor derulate de compania britanică ReNeuron, pacienţii au primit celule stem neuronale extrase din creierul fetuşilor avortaţi şi apoi multiplicate în condiţii de laborator. În prezent ReNeuron pregăteşte un al doilea test clinic, în timp ce SanBio îşi extinde testele pe încă 156 de pacienţi. Conform lui Steinberg, o treime dintre aceşti pacienţi vor fi testaţi ca grup martor, li se vor opera incizii în craniu dar nu vor primi serul cu celule stem. Celelalte două grupe vor primi fie câte 2,5 milioane, fie câte 5 milioane de celule stem.

De asemenea, în prezent sunt în desfăşurare aproximativ 30 de astfel de teste clinice în diferite institute, spitale şi laboratoare din întreaga lume. În cadrul acestor teste celulele stem sunt injectate în sângele pacienţilor şi niciunul dintre ele nu a avut rezultate atât de bune precum cele două teste clinice desfăşurate prin injectarea celulelor stem direct în creier. Însă "mai avem multe de învăţat, în special care sunt cele mai potrivite celule pentru această sarcină, care este doza potrivită şi care este cea mai bună modalitate de a introduce această doză în organism", a mai susţinut Prof. Gary Steinberg.

Sursa