Un interviu cu dr. Ala Nemerenco, coordonatoare de proiecte la biroul OMS din Chișinău
De ce lucrătorii medicali îşi abandonează în masă profesia pentru alt mod de a-şi câştiga bucata de pâine şi ce i-ar face să revină în breaslă? De ce statul îşi permite în continuare cheltuieli uriaşe pentru pregătirea cadrelor medicale pentru a-i determina, practic, ulterior, să renunţe la profesie? Un interviu cu Ala Nemerenco, doctor în medicină, conferenţiar universitar, coordonatoare de proiecte în cadrul Biroului din R. Moldova al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Europa Liberă: Cifre şi tendinţe de-a dreptul îngrijorătoare şi cu prilejul celui mai recent studiu lansat în ajun, studiul întitulat „Lucrători medicali din Republica Moldova care au abandonat profesia și activează în alte domenii din țară”. Anterior au fost şi altele câteva în care au fost vizate alte aspecte ale problemei resurselor umane în medicina moldovenească. La fel sub un aspect destul de îngrijorător. Care date, concluzii ale cercetărilor din punctul Dvs. de vedere și sunteți unul dintre autorul acestor studii, care date reflectă cel mai bine dramatismul situaţiei cu abandonarea în masă a profesiei de medic?
Ala Nemerenco:„Nu aș vrea să vin cu niște statistici. De fapt, scopul studiilor noastre nu a fost să numim cifre de medici sau asistenți medicali care au plecat, aceasta este de fapt, responsabilitatea autorităților din țară. Noi, pornindu-ne de la ideea că acest proiect vine să vorbească despre mobilitatea cadrelor medicale și despre faptul că fluxul migrațional din Republica Moldova este foarte mare înafara ei și presupunerea că printre acești oameni sunt foarte mulți colegi de ai noștri, ne-am pus ca scop să urmărim ce de fapt respinge, apasă și influențează decizia colegilor noștri de a pleca din țară sau de a abandona profesia? Cu cifre au venit de mai multe ori cei de la Ministerul Sănătății - câți
medici lipsesc, care este problema? Și aș vrea să spun că în linii generale la densitatea medicilor nu aș zice că avem o problemă majoră, dar trebuie să recunoaștem că avem regiuni și avem specialități în care deja situația este destul de critică. Și mai mult de cât atât, aș considera că este critic să investim banii bugetari care sunt de fapt, banii contribuabililor din Republica Moldova, o țară care ne considerăm țară săracă și încă în curs de dezvoltare, sume destul de enorme pentru pregătirea cadrelor medicale. Pregătirea cadrelor medicale este cea mai scumpă, deoarece anii de studii sunt mult mai mulți ca la alte facultăți, și ceea ce se învață necesită echipamente destul de costisitoare și competențe înalte ale profesorilor. Și am făcut aceste analize ca să vedem de fapt care este problema, de ce acești oameni nu doresc să muncească în sistemul sănătății, de ce acești oameni după ce au învățat nouă și unsprezece ani în prezent la medicină ca să devină medici, iau decizia de a părăsi, de abandona această profesie? Fiindcă dacă la momentul de față în țară nu se va veni cu careva politici serioase motivaționale am putea să pierdem și mai multe și mai multe cadre medicale.”
Europa Liberă: Totuși numărul celor care abandonează profesia chiar după atâta amar de vreme cu pregătirile, cu studenția, cu tot ce urmează, este totuși destul de mare, probabil că ajunge, dacă am citit bine cifrele, se apropie de jumătate din total. Pe de altă parte, Dvs. vă întrebați „Suntem săraci pe-adevăratelea sau doar nepăsători, inerți și incompetenți în materie de politici?” – e un citat din spusele Dvs. din aceeași luare de atitudine față de situația din sistemul de sănătate, mai degrabă faţă de cheltuielile iraţionale cum înțelegem, care deseori în mare parte se duc pe apa sâmbetei. De fapt care o fi problema cu politicile? Realităţile şi priorităţile parcă ar fi limpezi, cu un pic de creativitate s-ar găsi şi banii necesari. Ce nu merge în tot sistemul ăsta?
Ala Nemerenco:„De fapt, eu aș vrea să rămân puțin optimistă și să confirm, și sunteți și Dvs. martori că în ultimii zece ani s-au făcut lucruri bune și în sistemul sănătății. Unele din ele lucrează mai bine, altele desigur că lucrează mai rău. Unele din ele lucrează mai rău, deoarece nu au suficientă finanțare pe parcurs, altele din cauză că altceva nu merge. Dar din păcate trebuie să recunoaștem că în toți acești ani toate aceste reforme nu au fost urmate, nu au fost susținute. Și reforma care ține de domeniul resurselor umane în sănătate este un element foarte important, deoarece în spatele oricăror echipamente, oricăror spitale
renovate, oricăror tehnologii introduse în medicină, până la urmă rămâne să fie responsabil omul. Nu vom putea activa într-un centru de sănătate foarte bine, frumos renovat dacă acolo nu vor exista medici sau asistenți medicali și tot așa putem să spunem despre o sală de operații foarte bine amenajată. Migrația întotdeauna a existat și în special migrația este un fenomen caracteristic țărilor ca Republica Moldova, fiindcă există ceva atractiv în afara țării sau în afara profesiei și atunci trebuie să ne punem întrebarea: ce putem face? Ca de fapt, nu să stopăm migrația, fiindcă migrația este și un progres - oamenii merg în alte țări, văd lucruri mai bune, învață ceva nou. Dar ce putem face ca acești oameni să nu fie atât de disperați, să nu intre în fluxul acesta migrațional dintr-o desperare că nu mai au ce face? Eu am să mă pornesc nu de la cifra câți au plecat sau câți doresc să plece, ci de la faptul că marea majoritate în toate cele trei studii care au analizat migrația și decizia abandonării profesiei, la bază stă de fapt, factorul economic, factorul financiar. Trebuie să recunoaștem că un cadru medical astăzi în Republica Moldova nu poate să supraviețuiască cu acești trei mii de lei - cifra care era în anul 2013 (voi opera cu cifrele din 2013, pentru că cele din 2014 sunt în lucru, încă), în anul 2013 salariul mediu pe sistemul sănătății în sectorul bugetar a fost de 3,500 lei și în sectorul de asigurări obligatorii de asistență medicală a fost de 3 mii și câțiva lei. Unui medic, nu aș vrea să spun că-i trebuie mai mult decât celor din alte domenii unde salariile sunt mult mai mari, dar un medic în afară de salariul care trebuie să-i asigure existența fizică, el mai are nevoie de bani pentru cărți, pentru internet, pentru a merge la niște conferințe pentru a se dezvolta. Fiindcă fiecare dintre noi atunci când mergem la medic așteptăm de la el competențe moderne, contemporane, nu dorim să fim tratați la nivelul secolului 18 și toate acestea costă bani. Plus la aceasta în profesia de medic, adesea poate pacienții nu cunosc acest lucru, fiindcă din păcate nu avem creată o imagine prea bună a lucrătorului medical la momentul de față în societate și disperați cum suntem toți, întreaga societate vedem întâi și întâi lucrurile și trăsăturile negative nu și cele pozitive.”
Europa Liberă: În lipsa unei salarizări adecvate, medicul ajunge să recurgă sau să accepte „şpagă”, plăţile neformale de la pacienţi. Poate fi auzită multă lume ironizând sau pur şi simplu constatând că dacă n-ar fi astea adică „șpaga”, mita, situaţia în sistemul medical ar fi şi mai proastă. O asemenea abordare … cât de valabilă şi justificată poate fi?
Ala Nemerenco:„Studiile noastre au venit să confirme acest lucru că de fapt, toți au recunoscut și în special în unul din cele două studii efectuate anul trecut care a analizat situația lucrătorilor noștri medicali care au plecat în România, o țară în care medicii noștri s-au încadrat în ea cu succes. Deoarece și România are o lipsă de cadre, deoarece medicii români pleacă în alte țări ai Uniunii Europene sau orișiunde în altă parte. Mai proastă situația este pentru asistenții noștri medicali. Fiindcă asistenții noștri medicali se încadrează destul de greu peste hotare, deoarece există o mare divergență în pregătirea asistenților peste hotare. Nu se mai acceptă asistenți medicali cu studii medii așa cum avem noi în Republica Moldova, ci doar cu studii superioare, astfel, calificarea diplomelor este foarte grea pentru asistenții care au avut curajul să meargă peste hotare. Și de fapt, am descoperit că în Italia și alte țări ale Uniunii Europene asistenții
noștri medicali acceptă alte munci decât pe specialitate. Unii din factorii cei mai importanți în afară de salariul jos, este insatisfacția de la munca pe care o prestează. Ca să avem un medic bun, acest medic trebuie să aibă o satisfacție în ceea ce face și de fapt, oricare persoană dorește să aibă satisfacție de la munca sa. Dacă la uzină satisfacția se manifestă într-o altă formă, în medicină trebuie să ai un succes în tratarea pacientului și atunci când succesul tău depinde nu doar de factorul moral sau rezultatul ca atare al tratamentului, dar depinde și de alți factori ca șpaga, ca plățile, deci îl punem pe medic într-o situație destul de proastă și îi trezește o lipsă de respect de sine însuși - fapt care a fost remarcat în toate studiile. Vreau să vă spun că în ultimul studiu, ăsta care a analizat care este motivul abandonării profesiei, am descoperit că de fapt, foarte mulți medici onești, cinstiți nu au vrut să depindă de aceste plăți și atunci au ales o altă cale. Eu nu-mi dau seama cum e să faci asemenea pas, deoarece eu nu am fost în stare să plec din profesie, deși am avut foarte multe dezamăgiri. Este foarte greu să ei așa o decizie ca după atâția ani de studii și de muncă să pleci cu tot în alt domeniu. Mai există și un așa mic factor ca vocația care tot influențează.”
Europa Liberă: Ce se întâmplă cu politicile? În programul noului Guvern ce ar putea să obţină azi votul de încredere în parlament sunt câteva prevederi referitoare şi la redresarea situaţiei cu exodul din profesie. Dacă aţi reuşit să luaţi cunoştinţă de aceste prevederi credeţi că sunt suficiente și în general Guvernul poate soluționa o problemă, există resurse și posibilități să rezolve această problemă măcar diminuând numărul celora care iată, sunt dezamăgiți de profesie, nu vor să ia șpagă și dispar ș.a.m.d.?
Ala Nemerenco:„Da, am luat cunoștință cu programul. Programul este unul mult prea complex cred eu, sunt undeva douăzeci și patru de puncte, este un program destul de larg. La multe din punctele acestui program am întrebări. Dar m-a bucurat foarte mult faptul că este punctată și problema resurselor umane în sănătate, ceea ce înseamnă că acest Guvern și-ar pune în proiect faptul ca să redreseze situația și ține de niște politici care vin să motiveze lucrătorii medicali să lucreze în această profesie, vin să-i atragă în zonele în care avem lipsă de lucrători medicali. Fiindcă avem regiuni în care dacă norma pe țară este undeva de cinci medici de familia la 10000 de populație și așa ar trebui să fie în linii generale 5,5 medici de familie, avem regiuni în care activează doar 1,5 sau 2 medici de familie la 10000 de populație. Vă dați seama care este calitatea serviciilor acordate acolo? Că de fapt, acest medic lucrează pe regim de ambulanță. Noi venim în fiecare din studiul nostru și această este practică Organizației Mondiale a Sănătății nu doar să analizeze ceva de dragul analizei, dar să vină cu careva soluții de îmbunătățire și propuneri. Care ar putea să fie ele? Și chiar în curând vom avea un atelier de lucru pentru diferite autorități centrale cât și locale unde se va analiza cum am putea să atragem acești specialiști în zonele rurale, în zonele în care avem nevoie.”
