Șeful Secției de neurochirurgie a Spitalului Universitar de Urgență Militar Central "Carol Davila", col. dr. Marian Mitrică, doctor în științe medicale, spune, într-un interviu acordat AGERPRES, că echipa pe care o conduce poate face toată gama de intervenții chirurgicale din acest domeniu, anual realizându-se aici 1.500 - 1.600 de operații pe creier și la coloana vertebrală.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU/ AGERPRES ARHIVA
Potrivit acestuia, în ultimii cinci ani a crescut cu 30% incidența cancerelor cerebrale și a scăzut vârsta la care acestea apar.
''Nu găsim încă explicație pentru această treabă, dar ceea ce este semnificativ este faptul că a crescut cel puțin cu 30% incidența. Vârstele la care apar aceste tumori sunt din ce în ce mai mici. Vin oameni tot mai tineri, lucru care poate era greu de conceput cel puțin până în anii '90. Vin oameni de 25 — 26 de ani, decada a treia și a patra de viață. Ceea ce este mai neplăcut pentru noi că aproape 80 — 85% sunt tumori proaste, cu evoluții extraordinar de imprevizibile, cu evoluții foarte agresive, care se termină în perioade foarte scurte cu toate eforturile noastre'', afirmă medicul.
AGERPRES: Ce intervenții se realizează în secția pe care o conduceți, ce problematică abordați?
Dr. Marian Mitrică: Ținând seama de noile cerințe la nivelul armatei și la nivelul societății civile vrem, printr-un nucleu mic de oameni inimoși, pregătiți profesional extraordinar de bine, să facem lucruri extraordinare, să fim în stare să răspundem la orice solicitare. La ora actuală putem spune cu mândrie că cel puțin deocamdată noi putem să realizăm aceste lucruri.
Intervențiile sunt și în sfera cerebrală și în sfera coloanei vertebral-lombare. Patologia nervilor periferici, facem transpoziții de nerv, pentru plăgile din teatrele de operațiuni, din elemente caracteristice misiunilor, dar și din viața civilă, pentru că sunt multe cazuri care se soldează cu leziuni de nervi, de măduvă nervoasă, etc. Și atunci trebuie să fim în stare să răspundem la toată această problematică. Un neurochirurg trebuie să atace atât problema cerebrală, cât și cea de coloană. La ora actuală cei mai buni neurochirurgi asta fac. Există tendințe ca în ceea ce privește neurochirurgia lucrurile să se diversifice puțin pentru că a devenit una complexă, tot mai completă și atunci un neurochirurg este foarte solicitat. Există tendința să se facă această disociere: pe coloană, pe de o parte, coloana să fie abordată aproape în tot ceea ce înseamnă patologia ei — de la traumatisme tumorale, infecțioase, parazitare și de altă natură, și patologia cerebrală separată — aici toată patologia traumatică, tumorală, infecțioasă, parazitară, anevrismală, hemoragică.
AGERPRES: A crescut în ultimii cinci ani numărul de pacienți care prezintă tumori cerebrale?
Dr. Marian Mitrică: Da, nu găsim încă explicație pentru această treabă, dar ceea ce este semnificativ este faptul că a crescut cel puțin cu 30% incidența. Vârstele la care apar aceste tumori sunt din ce în ce mai mici. Vin oameni tot mai tineri, lucru care poate era greu de conceput cel puțin până în anii '90. Vin oameni de 25 — 26 de ani, decada a treia și a patra de viață. Ceea ce este mai neplăcut pentru noi că aproape 80 — 85% sunt tumori proaste, cu evoluții extraordinar de imprevizibile, cu evoluții foarte agresive, care se termină în perioade foarte scurte, cu toate eforturile noastre.
AGERPRES: Se prezintă pacienții în faze incipiente la dvs?
Dr. Marian Mitrică: Există un polimorfism al simptomatologiei extraordinar de accentuat în ultima perioadă pentru că este paradoxal, sunt tumori foarte mari, diverse, agresive, care vin cu simptomatologie extraordinar de subțire, și există și leziuni mici care vin cu simptomatologie zgomotoasă. Ține și de pacientul respectiv. Unii au o cultură medicală sanitară mai ridicată și, automat, la simptome vin aici. (...) A doua problemă ar fi, să spunem așa, și treaba noastră, a colegilor, pentru că de multe ori când te duci la medicul de familie ei încearcă, poate și din cauza legislației și din cauza indicatorilor care se impun la ora actuală, să amâne puțin prezența la un specialist. Noul acord-cadru, care a intrat în vigoare, noile norme pur și simplu zicem noi că limitează puțin accesul populației la medicii specialiști. Automat medicul de familie are un rol foarte important, însă fără un tomograf, fără un RMN care poate evidenția tumora respectivă sau leziunea respectivă, nu poți să faci treaba aceasta. Acestea sunt examene de înaltă specialitate și ca să ajungi la ele trebuie să treci de o anumită filieră.
AGERPRES: Care sunt simptomele pe care le prezintă un pacient care are tumoră?
Dr. Marian Mitrică: Și pentru patologia cerebrală și pentru cea medulară sunt niște faze pe care noi le specificăm foarte clar și spunem că este faza de iritație, în care formațiunea respectivă face iritație pentru creier, pentru nervul respectiv, pentru nervul cranian. În momentul în care se agravează apare această simptomatologie compresivă în care această formațiune face compresiune pe elementele importante: pe centrul vorbirii, pe centrul motor. A treia fază este aceasta când apar deficitele.
AGERPRES: Durerile de cap sunt un semn al problemelor neurologice?
Dr. Marian Mitrică: 85% din populația României la ora actuală are dureri de cap. Este mai bine să greșim în plus. Nu este cazul acum să exagerez și să ne facem probleme la orice durere de cap, dar trebuie să fim puțin mai atenți. Știți cum se spune că poți trece pe lângă 90 de dureri de cap și faci 90 de tomografii și sunt negative și dacă ai unul singur așa la o vârstă de 21 de ani.. gândiți-vă ce impact are asupra pacientului, a familiei. Am avut paciente care au venit cu tumori de mărimea unei portocale cu diametrul de 12 cm. Pentru că a crescut progresiv pacienta a căpătat o toleranță. Există și felul acesta de involuție pentru că, după o anumită vârstă, se produce o atrofiere cerebrală. Un creier îmbătrânește ca și restul organismului, degenerează. Dacă o tumoră se dezvoltă concomitent cu această involuție a creierului și exact pe dimensiunile cât se produce și creșterea tumorală echilibrul se păstrează la nivel cerebral. Problemele apar în momentul în care tumora se dezvoltă mult mai repede decât atrofierea.
AGERPRES: Cum este aparatura din secția dumneavoastră?
Dr. Marian Mitrică: Noi, în anii 1997 — 1998, am fost serviciul care am avut cea mai bună și cea mai performantă aparatură din tot sistemul neurochirurgical din România și Republica Moldova. Am avut niște lucruri extraordinare. Lucrurile, ca de altfel în toate domeniile, merg cu o viteză uimitoare. În doi-trei ani de zile poți să rămâi în urmă. Noi tot încercăm să ne adaptăm.
AGERPRES: Ce ne puteți spune despre medicii care lucrează aici?
Dr. Marian Mitrică: Am în colectiv niște băieți extraordinar de bine pregătiți, care au făcut stagii în afară. La ora actuală avem legături cu cele mai performante clinici de neurochirurgie din lume. Cel mai bun centru în care pe metru pătrat există cea mai mare concentrare de creier de neurochirurgi de top în primii 20-30 la nivel mondial este Institutul de la Hanovra.
Este un institut privat în care lucrează oameni de-ai noștri cu care mulți dintre noi am lucrat. Acolo sunt oameni care dau tonul, calea în neurochirurgia mondială. Unii dintre ei chiar au trecut pe aici, prin România, pentru că au făcut studii la început, vorbesc în continuare româna și ne-au fost și nouă profesori în stagiile de pregătire.
Ca să ajungi la Hanovra discuți de ceea ce înseamnă medicina adevărată. Oricare dintre noi, cu un singur telefon, mail, poate trimite un pacient acolo. Este totuși o clinică privată. Sunt oameni de 60-70 de ani. Cunoscutul medic elvețian Bertalanffy a plecat de la un salariu fabulos și a venit la Hanovra. Profesorul Stein, care a plecat din Făgăraș, de la noi, a fost invitat la 80 și ceva de ani și l-au adus la Hanovra cu covor roșu. Operațiile pleacă acolo de la 30.000 — 40.000 de euro lejer. (...) În primul rând trebuie să alimentezi contul cu suma asta, apoi poți să mergi mai departe. Acolo nu acceptă forma să plătească statul, merge numai pe cash.
AGERPRES: Ce înseamnă o specializare în neurochirurgie și cum vedeți de acum că se vor împrospăta echipele de neurochirurgi care să și rămână în România?
Dr. Marian Mitrică: Chestiunea nu se referă strict la neurochirurgi, se referă la tot ceea ce înseamnă sistem medical. De la noi, periodic, sunt doctori care sunt invitați să lucreze afară. Au o practică extraordinară, sunt foarte muncitori și oamenii vor performanță. Și în Vest lumea cam fuge de medicină. În ceea ce privește specializarea de după facultate se orientează pentru specialități ușoare și bănoase. Oamenii vor cu muncă puțină să obțină rezultate bune.
Mă refer la stomatologie, chirurgie plastică, dermatologie, meserii pe care le poți face mai lejer. Și la ei este un deficit extraordinar de mare pe anumite specialități și încearcă să acopere. Tendința este de migrație dinspre Est spre Vest. Specialiștii noștri vor merge să alimenteze Vestul și în țara noastră vor veni dinspre Est, care înseamnă republicile sovietice, Pakistan, India, China. Cam așa va fi.
AGERPRES: Cu personalul cum stați, aveți suficient personal pe secție?
Dr. Marian Mitrică: Aceasta este o problemă spinoasă. Suficient cred că nu există nicăieri. Un manager se plânge și de la Paris, și de la Munchen, și de la Londra, Boston etc. Pe unde am fost toți s-au plâns. Și la ei este subfinanțat, dar ce să facem, asta este problema. Comparativ cu ce există dincolo este mare diferență. Personalul nostru este unul nu curajos, este viteaz, kamikaze. Și în ceea ce privește asistentele medicale migrația este extrem de mare. Oamenii se duc acolo, practic o asistentă pentru un pacient sau cel mult doi pacienți. Aceasta este o problemă pe care sperăm să o rezolvăm.
AGERPRES: Câte intervenții se fac anual în secția dumneavoastră?
Dr. Marian Mitrică: Intervențiile sunt în jur de 1.500 — 1.600 pe an. Nu există în neurochirurgie intervenție ușoară. Aproximativ 60% sunt grave și restul de grad mediu. Lucrurile le privim deja ca pe niște automatisme pe care le avem și care se succed automat.
AGERPRES: Ce planuri aveți în viitorul apropiat?
Dr. Marian Mitrică: Vreau să facem ceva care nu se face în țară, să asigurăm în urgență tot ce înseamnă patologie de coloană, unde sunt fracturi de coloană vertebrală, unde se pune problema de repoziționare a fragmentelor respective, de sutură a acestora prin sinteza metalică pe care o facem. Doamna comandant (n.r. șeful Spitalului Militar) vrea să realizeze acest lucru în gardă. Să fie rezolvate ca urgență în camera de gardă, la noi. Aici trebuie un suport bun material, financiar. Materialele care se folosesc sunt extraordinar de scumpe. Titanul este foarte scump. Ca să faci lucruri de calitate îți trebuie bani, dar și satisfacția este extraordinară.
AGERPRES: Cum ajung la dumneavoastră pacienții, multă lume știe că aici nu ajung decât militarii?
Dr. Marian Mitrică: Asta este cea mai mare greșeală pentru că avem pacienți care întreabă: avem dreptul să venim și noi aici? Spitalul este deschis oricărui pacient. Este rețeaua civilă și rețeaua militară. Militarii și aparținătorii lor au prioritate, dar nu refuzăm niciun fel de caz. De regulă oamenii află unii de la alții. Ca peste tot, cea mai bună recomandare este cel care vede că s-a făcut bine.
Încercăm să facem să ne menținem statutul pe care îl avem. Pe de altă parte sunt și militari care știu mai puține despre noi și despre Spitalul Militar. Aici sunt tratați ca niște adevărați camarazi. La ora actuală avem mai mulți pacienți civili. La ora actuală foarte puțini vin în uniformă, unu pe lună dacă găsești în uniformă, în rest îi afli aici când ajungi: că sunt în rezervă, că sunt pensionari.
AGERPRES: Câți sunt pacienți civili și câți militari?
Dr. Marian Mitrică: Cam 25-30% sunt pacienți militari. Cei care au trecut în rezervă și au trecut la vârste foarte tinere beneficiază de aceleași drepturi în continuare. Eu nu fac deosebire între un pacient în rezervă sau la pensie și unul care are statut de militar activ. Nu se poate face această deosebire.
AGERPRES/(A — autor: Roberto Stan, editor: Georgiana Tănăsescu)
