INVENŢIA unor studenţi români care ar putea ajuta milioane de oameni din întreaga lume. „Impactul unui astfel de proiect poate fi imens”

Au doar 22 de ani, dar au reuşit să dezvolte un program pe care inginerii IT nici măcar nu şi-l puteau imagina în funcţiune. Este vorba despre trei studenţi români care au creat sMilestone, un proiect care vine în ajutorul a milioane de oameni care au nevoie de sprijin în recuperare, după ce au suferit accidente vasculare cerebrale, traumatisme craniene puternice sau au o formă gravă de paralizie.

Foto: Mediafax Foto

Anual, peste 16 milioane de persoane din întreaga lume suferă un accident vascular cerebral (AVC), arată statisticile oficiale. Mulţi dintre pacienţii care supravieţuiesc rămân desfiguraţi şi circa 2,5 milioane dintre ei îşi pierd principala capacitate care îi ajută să relaţioneze cu cei din jur - cea de a vorbi. La aceştia se adaugă persoane care au ajuns să aibă o paralizie parţială a feţei în urma traumatismelor cerebrale pe care le-au suferit în diverse accidente şi persoane care au o paralizie majoră şi nu îşi mai pot mişca decât capul sau gura. În sprijinul tuturor acestor oameni ar putea veni un program dezvoltat de trei tineri români.

Rareş Urdea, Bogdan Andrei Pop şi Bogdan Mursa sunt studenţi la Facultatea de Matematică-Informatică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj şi au creat, sub îndrumarea mentorului Dan Mircea Suciu, aşa-numitul sMilestone - programul de recuperare care îi ajută pe cei de mai sus să vorbească din nou sau să interacţioneze mai uşor cu un calculator.

FOTO: SMT

Ideea sMilestone a venit din partea unui medic, doctorul logoped şi specialist în psihoterapie cognitiv-comportamentală Ştefania Budacu, care a lucrat ani de zile cu pacienţi pentru a-i ajuta să îşi recupereze capacitatea de a vorbi pentru a se putea integra din nou în societate.

Aflând de proiectul MIRA (Medical Interactive Recovery Assistant), o platformă software medicală, creată de o echipă de tineri aflaţi sub coordonarea aceluiaşi mentor - Dan Mircea Suciu, care ajuta la recuperarea persoanelor cu dizabilităţi locomotorii, doctorul logoped a decis că este timpul ca cineva să dezvolte un program de recuperare mai facilă şi pentru pacienţii săi şi a făcut primii paşi în acest sens.

"Am aflat că este un profesor la Cluj cu nişte studenţi care au făcut programul de recuperare pe plan motoriu. Eu am mai vorbit înainte cu nişte ingineri IT-şti, dar ei mi-au zis că nu înţeleg ce vreau, aşa că am sunat la facultate. Probabil că am fost foarte convingătoare, pentru că mi s-a dat numărul de telefon al profesorului", a declarat pentru gândul Ştefania Budacu. Medicul i-a explicat profesorului Dan Suciu că dezvoltarea unui astfel de programul care ar fi de mare ajutor.

Cum funcţionează sMilestone

Programul dezvoltat de cei trei tineri utilizează tehnologia Kinect pentru a colecta o serie de date, precum adâncimea în spaţiu a obiectelor din faţa senzorului, şi pentru a detecta mişcările limbii şi ale feţei pe care le utilizează apoi în exerciţii de recuperare.

"Prima aplicaţie practică se adresează persoanelor care au suferit un atac cerebral, lovituri la cap sau orice fel de accident care a dus la paralizia parţială a feţei. Aplicaţia serveşte drept o platformă virtuală pe care pacienţii să îşi desfăşoare procesul de recuperare", a declarat pentru gândulbraşoveanul de 22 de ani Rareş Urdea, student în anul II la specializarea Informatică Engleză şi unul dintre membrii echipei sMilestone.

"Conceptul propus de noi este recuperarea prin intermediul jocurilor. Acest lucru distrage pacienţii de la starea depresivă în care se află şi îi ajută să se concentreze pe recuperare", adaugă el.

FOTO: SMT

Practic, cei care utilizează sMilestone sunt încurajaţi, prin intermediul jocurilor, să facă mişcări pe care în mod normal le-ar face la comanda doctorului logoped, precum "deschide gura", "pronunţă litera P" sau "zâmbeşte".

Astfel, clasicul joc Snake a fost implementat pentru a putea fi folosit în recuperarea pacienţilor care au suferit accidente vasculare cerebrale sau traumatisme craniene şi acum nu mai pot vorbi şi au o parte a feţei paralizată. Cum se poate juca un pacient Snake cu ajutorul sMilestone? Nimic mai simplu. Dacă zâmbeşte, şarpele merge către dreapta, iar dacă deschide gura el merge spre stânga.

Pacientul ajunge astfel să exerseze mişcări necesare procesului de recuperare în timp ce încearcă să obţină un scor cât mai mare în joc, într-un mod lipsit de stres.

Cea de-a doua aplicaţie a programului se adresează persoanelor cu paralizii majore, care nu îşi mai pot mişca decât capul sau gura. "Prin detectarea vârfului limbii, oferim acestor persoane o metodă accesibilă şi non-invazivă de a interacţiona cu calculatorul. Cu ajutorul Kinectului, aplicaţia detectează vârful limbii şi în funcţie de poziţia acestuia se poate mişca cursorul mouse-ului oriunde pe ecran. Pentru a da click, opreşti cursorul într-o poziţie fixă pentru 1-2 secunde", ne mai explică tânărul.

Pentru dezvoltarea sMilestone au fost consultaţi mai mulţi medici specialişti din domeniu. Până acum, însă, programul a fost testat pe un singur pacient. "Din cauză că recuperarea este foarte sensibilă în cazuri de genul acesta, am evitat să dăm speranţe false oamenilor în condiţiile în care noi nu putem garanta succesul aplicaţiei, ci doar posibilitatea. Am testat programul cu o singură persoană care se afla într-un stadiu destul de avansat în recuperare", a spus Urdea.

Cum decurge un program de recuperare tradiţional

Un program de recuperare tradiţional pentru pacienţii cu astfel de probleme este lung şi laborios, iar succesul lui depinde de o varietate de factori, de la capacitatatea acestora de a-l urma - având în vedere că persoanele care au rămas cu paralizii ale feţei pot intra în depresie atunci când se privesc în oglindă, lucru imperativ necesar pentru exerciţiile de recuperare, dar şi de disponibilitatea familiei lor de a le fi alături. În recuperare se lucrează cu buzele, limba şi obrajii, întreaga musculatură facială fiind pusă în mişcare.

"Pentru noi, vorbirea este un act reflex, pe care nu îl conştientizăm. Persoanele care au suferit astfel de probleme medicale trebuie să înveţe practic de la zero cum să îşi poziţioneze muşchii pentru a obţine sunetele dorite", ne explică doctorul logoped Ştefania Budacu, care a lucrat ani de zile cu astfel de pacienţi. Ea a colaborat cu spitalul bucureştean Florească timp de opt ani înainte să se mute recent la Arad.

"Primesc pacientul mut, fac demutizare, îl învăţ fiecare sunet, apoi continuăm cu silabe şi aşa mai departe. Lucrez cu pacientul o oră pe zi, o dată sau de două ori pe săptămână, ceea ce înseamnă două ore pe săptămână. Pacientul trebuie să lucreze apoi singur, ajutat de familie", povesteşte Budacu munca sa, adăugând că procesul de recuperare poate dura de la 6 luni la un an şi că acesta ar putea fi mai rapid cu sMilestone.

Principala problemă apărută pe parcursul recuperării, care îngreunează procesul şi îi face pe unii să depună mai puţin efort pentru recuperare, este acela că pacienţii pot intra în stări de depresie din cauza modului în care trebuie executate exerciţiile. "Recuperarea se face cu ajutorul unor exerciţii care se execută în faţa oglinzii. Pacientul care până ieri a fost un om normal şi se vede acum în oglindă desfigurat respinge oglinda", spune doctorul logoped.

Pentru a preveni acest lucru, Budacu a venit cu ideea ca pacientul să poată lucra singur pentru recuperare cu ajutorul unei figuri care apare pe un ecran, în locul tradiţionalei oglinzi, idee preluată şi perfecţionată ulterior de cei trei studenţi.

sMilestone ar putea să îi ajute, prin joc, şi pe copii în recuperare, după părerea medicului. În cazul acestora, paraliziile feţei sau pierderea capacităţii de vorbire apar cel mai des în urma unor traumatisme cranio-cerebrale produse, spre exemplu, în cazul unei lovituri puternice într-un accident de maşină sau în urma unei hipoxii - privare a creierului de oxigen pe o perioadă îndelungată de timp.

Munca tinerilor români, recunoscută pe plan internaţional

La dezvoltarea sMilestone s-a lucrat timp de zece luni, dar a meritat. Tinerii voiam să participe la concursul Imagine Cup - una dintre cele mai importante competiţii la nivel internaţional pentru studenţi tehnici, developeri şi tineri antreprenori- susţinut de Microsoft.

"Dezvoltarea aplicaţiei a început cu ideea, în octombrie 2013, şi a ţinut până în iulie 2014 când am aflat că ne-am calificat la faza internaţională a concursului", povesteşte Rareş Urdea.

După ce au cucerit juriul din România al Imagine Cup, echipa a ajuns în Statele Unite, la Seattle, unde ne-a reprezentat ţara. Tinerii şi-au prezentat proiectul în faţa a 5.000 de studenţi, juraţi, parteneri şi angajaţi ai gigantului american în domeniul tehnologiei, munca lor fiind recunoscută astfel la nivel internaţional.

FOTO: SMT

"Proiectul cu care echipa a reprezentat România la Seattle, a fost iniţial validat ca şi proiect câştigător de alte două jurii, cel la nivel naţional şi cel la nivel regional CEE (n.r. Central Eastern Europe) şi a fost unul dintre cele 36 de proiecte finaliste în USA, dintre sute de mii de studenţi participanţi în cadrul competiţiei la nivel global", a declarat pentru gândul Cătălin Diţ, director de platforme pentru dezvoltatori al Microsoft România.

"Impactul unui astfel de proiect poate fi imens şi sunt convins că echipa sMilestone, ţinând cont de feedback-ul pozitiv primit în cadrul competiţiei Imagine Cup şi împreună cu suportul pe care specialiştii Microsoft îl vor acorda în continuare dezvoltării proiectului, va putea scoate în curând în lumea medicală largă acest proiect", ne-a mai spus Diţ.

INFOPLUS: Ce trebuie să ştii despre accidentul vascular cerebral

- este una dintre principalele cauze de mortalitate din lume, alături de bolile cardiovasculare şi de cancer, conform statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (WHO).

- principalele cauze care duc la apariţia accidentului vascular cerebral (AVC) sunt tulburările de coagulare, anevrismele, nivelul ridicat de colesterol, stresul, fumatul, stilul de viaţă dezordonat şi predispoziţia genetică.

- simptomele unui AVC diferă în funcţie de zona cerebrală afectată. Printre acestea se numără slăbiciunea facială bruscă, paralizia braţului sau vorbirea anormală.

- România se clasa anii trecuţi pe unul dintre primele locuri din lume în privinţa mortalităţii apărute în urma AVC. Potrivit unor statistici WHO aferente anului 2008, în ţara noastră se înregistrează în jur de 300 de AVC la 100.000 de locuitori, peste media europeană de sub 200 de AVC la 100.000 de locuitori.

- În Statele Unite, unul din 19 decese este provocat de un AVC. În medie, un american moare din această cauză la fiecare 4 minute, potrivit datelor Centrului Federal pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC).

- pe lângă dizabilităţile fizice care pot apărea în urma AVC, pacienţii pot suferi şi modificări în rapiditatea de execuţie a diferitelor activităţi, modificări ale judecăţii, emoţiilor sau ale percepţiei, precum capacitatea de a aprecia distanţe sau forme, şi tulburări de memorie.

- există două tipuri de AVC, respectiv accidentul vascular cerebral ischemic şi accidentul vascular cerebral hemoragic.

Sursa