Pe baza unor probe de salivă, cercetătorii italieni vor să afle de unde se trage cea mai mare comunitate de imigranţi din ţara lor, de la Eva încoace. ADN-ul matern va putea indica strămoşii îndepărtaţi sau pe cei cu „sânge albastru”, dar şi dacă oltenii se trag din moldoveni sau invers. Un studiu similar, care a analizat originile pe linie paternă, a dărâmat un mit: prin venele românilor nu curge sânge latin, ci slav.

O simplă probă de salivă, prelevată pe un beţişor de urechi, poate da timpul înapoi cu zeci de mii de ani, dezvăluind originile strămoșilor strămoșilor noştri. O universitate din Italia şi-a propus să afle de unde se trag cei mai cunoscuţi imigranţi din ţara lor şi a declanşat un amplu studiu populaţional în colaborare cu un genetician din cadrul Institutului Naţional de Criminalistică.

La acest proiect vor lua parte 500 de români voluntari, dintre care 160 de conaţionali din "Cizmă". ADN-ul lor va fi studiat în Peninsulă, iar rezultatele vor fi publicate anul viitor. Nu e chiar un arbore genealogic, ce presupune mai mult documentare prin arhive, ci o analiză a ADN-ului de la mamă, ce va permite încadrarea într-un tipar genetic: continentul, ţara şi chiar provinciile din care ne tragem pe filieră maternă.

Adam şi Eva, "localizaţi" în Africa după ADN

Două regiuni ale genomului sunt utile în descifrarea istoriei umane: ADN-ul mitocondrial (matern) şi cromozomul Y (patern), transmise aproape intacte noilor generaţii. În baza acestora, s-a dovedit ştiinţific că omenirea a luat naştere pe teritoriul actualei Africi, iar toţi oamenii au moştenit acelaşi genom de la o ipotetică femeie care a trăit acolo cu circa 160.000 de ani în urmă, numită simbolic, "Eva mitocondrială".

De asemenea, toţi bărbaţii zilelor noastre au moştenit cromozomul Y de la un bărbat ipotetic, care a trăit acum 60.000 de ani, probabil tot în Africa, numit "Adam cu cromozomul Y". Populaţia din Africa a început să migreze către alte continente, dezvoltându- se haplotipurile, adică secvenţe de ADN ce se regăsesc cu o frecvenţă mai mare în populaţia analizată. "E ca şi cum ai eticheta o persoană cu o culoare, iar cele care au, să zicem, roşu, formează un haplotip", explică geneticianul Florin Stanciu (foto).

Europenii vin din Asia

Fiecare haplotip are o istorie în spate. L-urile sunt limitate la populaţia africană, iar M şi N caracterizează populaţiile din afara ei. De exemplu, 60% din populaţia indiană are M, iar pentru Europa e foarte comun haplotipul H, derivat din N (comun în sud-vestul Asiei). "Odată ştiut haplotipul, putem stabili apartenenţa faţă de locurile colonizate până acum. S-au făcut şi studii istorice pe haplotipuri, ceea ce ne ajută să aflăm şi dacă avem urmaşi din familiile regale", adaugă expertul.

  • Se pot afla inclusiv strămoşii din diferite regiuni ale ţării şi nu ar fi exclus ca oltenii să se tragă din moldoveni sau invers: "Vom şti care e frecvenţa ADN-ului pe anumite regiuni sau judeţe şi vom putea spune că un profil e mai apropiat de un judeţ sau de altul". Astfel de analize sunt foarte populare în SUA. Teste genetice se pot face şi la noi, în cabinete private, cu 200 de euro. Românii care vor să-şi caute originea gratuit se pot înscrie în acest studiu, printr- un email, la adresa florin.stanciu@genes.ro.

Moldova "a cotropit" Capitala

Un alt studiu efectuat de criminalistul român pe ADN nuclear în ţara noastră a dezvăluit influenţele regionale din Bucureşti. Aici, rezultatele genetice au coincis cu cele sociologice: "Moldova e populaţia cu materialul genetic cel mai apropiat de Bucureşti, mai apropiat chiar decât Muntenia. Asta se explică prin migraţia forţei de muncă în ultimele decenii".

Teoria latinităţii, pusă la zid

Studiul italian vine în completarea altei cercetări efectuate de geneticianul român, în 2011, pe 9.000 de români, pe baza probelor de salivă. Atunci a fost testat ADN-ul Y, ce reflectă originile pe linie paternă, relevant în stabilirea influenţelor străine, având în vedere calitatea de cuceritori a bărbaţilor. În cazul românilor, concluziile au fost surprinzătoare: "Noi am fost sub dominaţie otomană mult timp, dar turcii nu se împerecheau cu populaţia locală. Drept dovadă, avem extrem de puţin ADN turcesc".

Cea mai mare influenţă nu e nicidecum latină, ci slavă: "Când a avut loc migraţia indo- europeană, slavii au tranzitat România de la nord la sud şi s-au împerecheat cu româncele. Teoria cu romanii e falsă, genetic vorbind. Nu avem sânge latin, ci mai degrabă slav", conchide expertul.

În România se mai regăsesc și mici influențe ungurești, grecești, bulgărești.  Pe continentul asiatic, de exemplu, conducătorul Ginghis Han a fost cel care și-a impus genomul. „Se știe că atunci când cucerea o regiune, se și împerechea cu femeile din acele locuri, și cei din familia lui la fel. Astfel, și-au impus un tipar”. Cercetătorii ar fi interesați să afle cât de mult a influențat și Ștefan cel Mare istoria genetică a Moldovei

Sursa

  • Newsletter


  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati chirurgicale

  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati medicale

  • "Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă."
    Michel de Montaigne
    "Un sistem de medicină de familie foarte bine pus la punct, cu medici bine pregătiţi si informati va face ca pacienţii să nu fie nevoiţi să se ducă la spital cu orice afecţiune minoră". Tony Mathie, președintele WONCA Europe
    admin@amfms.ro