Seruri şi vaccinuri absolut necesare în spitalele din Iaşi lipsesc fără ca medicii să poată face ceva propriu-zis pentru a le pune la îndemâna pacienţilor. Criza de seruri şi vaccinuri a cuprins întreaga ţară, medicii infecţionişti şi cei urgentişti subliniind că e o situaţie gravă, fără precedent, din cauza căreia pacienţii îşi pot pierde viaţa.

Doctorii arată că pentru lipsa serurilor şi vaccinurilor absolut vitale, cum sunt antirabicul, antitetanosul sau antibotulinicul, singurul vinovat este Ministerul Sănătăţii, prin distribuitorul unic Unifarm, care nu importă produsele farmaceutice. Pe lângă vaccinurile pe care spitalele ar trebui să şi le achiziţioneze singure, din unităţile medicale lipsesc inclusiv vaccinuri pe care Direcţia de Sănătate Publică ar trebui să le distribuie medicilor de familie.

La Iaşi, teoretic, în Unitatea de Primire Urgenţe (UPU) de la Spitalul „Sfântul Spiridon”, ar trebui să se regăsească vaccin antibotulinic şi vaccin antitetanic. În acest moment, unitatea are o singură doză de vaccin antitetanic, obţinută prin bunăvoinţa colegilor din Chişinău. Şefa UPU a explicat că o astfel de criză de vaccinuri este anormală, în condiţiile în care în UPU se prezintă periodic pacienţi cu plăgi tăiate, înţepate, muşcate, care necesită de urgenţă administrarea vaccinurilor. „Programul antirabie este asigurat doar de Spitalul de Boli Infecţioase. Noi, UPU, trebuie să avem în permanenţă antitetanic şi antibotulinic. Acum avem o doză de antitetanic prin bunăvoinţa şi înţelegerea colegilor din Chişinău”, a explicat profesorul Diana Cimpoeşu, medic-şef UPU-SMURD.

Coordonatoarea UPU a subliniat că doza a ajuns la Iaşi după ce săptămâna trecută, pentru un caz absolut urgent, cu un pacient din Cluj internat în stare gravă, medicii nu au găsit nicăieri în România vaccinul necesar. „Ne-au sunat şi pe noi colegii de la Cluj să-i ajutăm, dar sigur că nu am avut nici noi cum să-i ajutăm, la fel cum nu au putut nici alte unităţi din ţară. Până la urmă, prin înţelegerea colegilor de la Chişinău, doza a fost adusă şi transportată la Cluj. Aşa am primit şi noi o doză pentru situaţii critice”, a adăugat medicul.

Potrivit urgentistului, spitalul a deschis procedură de achiziţie pentru vaccinul antitetanic şi antibotulinic, însă nimeni nu s-a prezentat la licitaţie. „Noi deschidem procedura, dar nimeni nu oferă produsul, nu există ofertant pentru niciunul. Pe de o parte, în ţară, nimeni nu mai produce astfel de vaccinuri, şi pe de altă parte, nici nu mai sunt importate. Guvernul şi Ministerul Sănătăţii trebuie să lămurească această situaţie care afectează întreaga ţara”, a conchis profesorul Diana Cimpoeşu.

Spitalul de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva”, singura unitate medicală de referinţă în specialitate de boli infecţioase din regiunea Moldovei, ar trebui să aibă în permanenţă şi serul, şi vaccinul antitetanos (indicat pacienţilor cu tetanos), antibotulinic (indicat pacienţilor diagnosticaţi cu botulism), antirabic (indicat pacienţilor diagnosticaţi cu rabie) şi anticărbunos (indicat pacienţilor diagnosticaţi cu antrax). În prezent, în unitatea medicală se regăseşte o singură doză de ser şi vaccin antibotulinic şi antirabic.

Medicii infecţionişti au arătat că serul şi vaccinul antitetanic şi anticărbunos lipsesc cu desăvârşire din unitatea medicală. „Serul se administrează pentru a introduce în organism anticorpi gata formaţi, care să lupte cu infecţia, în timp ce vaccinul stimulează organismul să-şi creeze anticorpi proprii. Deci, când pacientul ajunge direct cu boală, botulism, rabie, tetanos sau antrax, administrezi serul. Vaccinul determină organismul să producă anticorpi chiar dacă pacientul nu a făcut boala”, a arătat dr. Mihnea Hurmuzache, medic primar infecţionist.

Specialistul a explicat că serurile şi vaccinurile ajung în spitale doar prin intermediul distribuitorului unic Unifarm. „Acum, serurile şi vaccinurile se importă din diferite ţări, de exemplu, pentru antibotulinic se aducea din Polonia şi Germania. Din păcate, o instituţie strategică pentru România care producea astfel de produse, Institutul Cantacuzino, a dispărut complet, cum e cazul filialei de la Iaşi, sau şi-a diminuat dramatic producţia, cum este cazul unităţii centrale din Bucureşti. Toate aceste boli care necesită administrarea serurilor şi vaccinurilor precizate au mortalitate ridicată. Mortalitatea la rabie este de 100%, la botulism şi antrax este în jur de 40%, iar la tetanos, cam 60%”, a subliniat dr. Mihnea Hurmuzache.

Pe lângă vaccinurile pe care spitalele ar trebui să şi le achiziţioneze singure, din unităţile medicale lipsesc inclusiv vaccinuri pe care Direcţia de Sănătate Publică ar trebui să le distribuie medicilor de familie. De două luni, la cabinetele medicilor de familie din judeţ nu se găseşte vaccin hexavalent, administrat bebeluşilor în mai multe etape pentru a-i imuniza împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, hepatitei B, poliomielitei şi meningitei provocate de bacteria Haemophilus Influenzae tip B. Vaccinul se inoculează bebeluşilor de 2, 4 şi 11 luni. „Procedura de achiziţie pentru vaccin se derulează prin Ministerul Sănătăţii. Momentan, nu am primit doze pentru refacerea stocului. Cel mai probabil, sunt contestaţii depuse, şi din cauza aceasta procedura se prelungeşte”, a arătat Marius Voicescu, purtător de cuvânt al DSP.

Sursa