Directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR),Laurenţiu Mihai, a a declarat joi, la Conferinţa Naţională de Farmacoeconomie şi Management Sanitar (CNFMS) de la Târgu Mureş, că situaţia actuală când tot mai multe medicamente dispar de pe piaţă nu se poate prelungi la nesfârşit, întrucât se poate ajunge inclusiv la închiderea companiilor mici, cu capital românesc.
Laurenţiu Mihai susţine că există producători români care se zbat să rămână pe piaţă, în condiţiile în care la o astfel de fabrică trebuie să se plătească statului în avans peste un sfert din venituri, fapt ce creează dificultăţi majore.

"Nu e un model de afacere care să poată dăinui (...) Nu cred că se poate prelungi la nesfârşit situaţia actuală, tot mai multe medicamente originale sau generice dispar, la un moment dat se va pune şi problema companiilor, mai ales a companiilor mici. Cred că ar trebui văzută perspectiva şi mai largă: ce-şi doreşte să facă statul nu numai în ce priveşte accesul la tratament pentru că am văzut, nu pare să îşi propună prea mult în ceea ce priveşte pacienţii. Dar în ce priveşte perspectiva unei ramuri economice pe care de curând a aprobat-o ca strategie guvernamentală de creştere a competitivităţii - una din cele zece fiind industria farmaceutică - îşi doreşte să mai aibă industrie farmaceutică în România, în condiţiile în care avem război la 300 de kilometri de graniţă? Şi ne vom confrunta în curând cu o creştere, cel puţin pe patologie infecţioasă şi cronică prin afluxul de imigranţi. Sau nu, consideră că strategic este mai bine să o închidă", a spus Laurenţiu Mihai, în timpul dezbaterii pe marginea finanţării sustenabile a produselor farmaceutice.

Acesta a susţinut că echitatea şi accesul la servicii farmaceutice pentru aproximativ 60% din populaţia României este foarte dificil, deoarece mai puţin de 10 milioane de locuitori, cei care locuiesc în oraşe mari, au un acces real la servicii medicale şi farmaceutice. "Dar chiar şi în aceste condiţii alocările bugetare nu au nicio legătură cu cheltuielile statului cu medicamentele compensate. De trei ani - şi tare mă tem că acolo vom rămâne - sistemul public cheltuieşte cu medicamentele compensate 5,1 miliarde de lei pe an. Aceasta este referinţa de la care se calculează taxa Clawback. Cu orice depăşeşte, şi anul trecut au fost circa 1,4 miliarde de lei, e plătit de producători în avans. Pentru că la producători ajunge peste 90 de zile, termenele de plată despre care vorbeşte directiva de plăţi întârziate se referă la plata de la Casă la farmacie. Aceşti bani sunt plătiţi în avans, trimestrial fără mari şanse de contestare (...) Vorbim de o poziţie a autorităţilor de a-şi asuma responsabilităţi clare faţă de pacient, pentru că pe de o parte este colectată o sumă de la asiguraţi, iar pe de altă parte responsabilitatea pentru acoperirea costurilor medicamentelor compensate este transferată privaţilor, nici măcar tuturor, ci doar producătorilor", a subliniat directorul APMGR.

Acesta a arătat că deşi statisticile guvernamentale par optimiste în privinţa contribuţiilor la bugetul de sănătate, va dispărea o mare parte din plătitori şi o parte a veniturilor la buget deoarece "ori de câte ori şi teoria şi practica arată cum se întâmplă atunci când încerci să iei a noua, a zecea piele de pe oaie".

Sursa

  • Newsletter


  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati chirurgicale

  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati medicale

  • "Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă."
    Michel de Montaigne
    "Un sistem de medicină de familie foarte bine pus la punct, cu medici bine pregătiţi si informati va face ca pacienţii să nu fie nevoiţi să se ducă la spital cu orice afecţiune minoră". Tony Mathie, președintele WONCA Europe
    admin@amfms.ro