Avocatul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), instituţie luată drept arbitru într-un proces intentat de mai mulţi avocaţi clujeni Casei Judeţene de Sănătate şi Fiscului, opinează că cele două instituţii se fac vinovate de încălcarea unei directive UE privind informaţiile cu caracter personal.
Obligaţiile privind protecţia datelor cu caracter personal par a fi însuşite mai degrabă de către micii agenţi economici la care ajung astfel de date decât de importante instituţii ale statului precum Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).
Avocatul general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), Pedro Cruz Villalon, afirmă în concluzii trase recent în “cazul Bara (Smaranda Bara, avocat clujean – n.red.) contra CNAS, preşedintele CNAS şi ANAF“ că România nu a respectat obligaţiile ce îi revin din Directiva 95/46/CE – Protecția persoanelor fizice, în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal. Pentru clarificarea obligaţiilor ce revin ANAF şi CNAS, în cadrul procesului intentat de Smaranda Bara, Curtea de Apel Cluj a solicitat CJUE interpretări ale Directivei 95 şi a obligaţiilor ce decurg din aceasta.
Cu începere din 2007, ANAF a furnizat CNAS diferite informaţii privind contribuabilii, folosite de Casă la stabilirea unor obligaţii de plată. La câţiva ani de la semnarea protocolului, avocaţii clujeni s-au trezit că trebuie să plătească CNAS contribuţii de sănătate însoţite de penalităţi şi dobânzi, cu toate că ei contribuiau la propria lor Casă de Sănătate.
Ceea ce este ilegal, spune avocatul general al CJUE, Pedro Cruz Villalon, este faptul că contribuabilii nu au fost informaţi că datele lor au ajuns de la Fisc la CNAS. Directiva menţionată permite excepţii de la obligativitatea informării contribuabililor doar pe baza unor „măsuri legislative“ şi aceasta doar pentru a fi protejate securitatea statului, apărarea, siguranţa publică, interesele economice naţionale.
Nefiind publicat în Monitorul Oficial, protocolul în cauză nu poate fi considerat „măsura legislativă“ cerută de directiva europeană, au acuzat avocaţii nemulţumiţi ce au deschis proces. „Considerăm că (…) Directiva 95/46 trebuie interpretată în sensul că se opune unei reglementări naționale precum cea în discuție în litigiul principal (protocolul ANAF-CNAS), care permite unei instituții publice a unui stat membru să prelucreze datele cu caracter personal care i-au fost transmise de o altă instituție publică, în special datele privind veniturile persoanelor vizate, fără ca acestea din urmă să fi fost informate în prealabil cu privire la transmitere și cu privire la prelucrare“, spune avocatul general al CJUE.
„Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) şi Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) aveau obligaţia de a informa persoanele ce realizează venituri din activităţi independente asupra faptului că datele lor personale de natură fiscală au fost transmise şi urmează să fie prelucrate“, explică avocatul clujean Cosmin Costaş situaţia.
Opinia avocatului general, doar consultativă
Opiniile nu sunt împărtăşite şi de Răzvan Horaţiu Radu, agentul guvernamental român pe lângă CJUE, totodată subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe. „Din punctul nostru de vedere, am solicitat CJUE ca, în măsura în care consideră cererea admisibilă, să lase instanţei naționale rolul de a stabili pe baza probelor administrate şi a legislaţiei naţionale dacă prelucrarea datelor cu caracter personal s-a realizat cu respectarea obligaţiei de informare a persoanei şi tot instanţa să stabilească dacă a existat sau nu vreun prejudiciu în caz de încălcare a obligaţiei de informare. În ce priveşte concluziile avocatului general, însuşirea lor de către CJUE nu este obligatorie“, spune el.
Care sunt efectele?
Casa de Sănătate s-ar putea vedea obligată să restituie contribuţiile suplimentare calculate şi colectate deoarece acestea au fost stabilite prin folosirea nelegală a informaţiilor puse la dispoziţie de Fisc. Aceasta dacă Curtea de Apel Cluj va stabili că persoanele controlate de Fisc trebuiau informate asupra direcţiei luate de informaţiile care îi priveau.
„Sunt două aspecte. Dacă decizia de impunere a fost emisă pe baza unor probe colectate ilegal, atunci şi decizia de impunere este nelegală. Există atunci şi obligaţia restituirii sumelor colectate. Al doilea aspect este că la un moment dat CNAS a emis decizii de impunere spunând că stabilește ea cât au de plată contribuţiile. A fost contestată vehement această situaţie căci ei nu aveau decât atribuţii de executare silită. Contribuţiile pot fi colectate şi stabilite doar de Anaf. De acolo au apărut toate aceste probleme. Casa de Sănătate are o problemă cronică: ei au stabilit obligaţii de plată în perioada 2007-2015 în baza unui act nelegal“, spune avocatul Costaş. El acuză faptul că ANAF a dat fără nicio reţinere CNAS acces total la bazele sale de date, inclusiv parolele acestora.