Subfinanţarea, în general, şi contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate, în special, au fost vinovaţii indicaţi, ieri, de managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti, Adrian Strâmbeanu , ca justificare pentru lipsurile semnalate de medici şi pacienţi în unitatea sanitară.
În conferinţa de presă organizată ieri, la două săptămâni de la izbucnirea scandalului la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, managerul Adrian Strâmbeanu şi-a concentrat discursul pe lipsa banilor, în special prin prisma contractului cu Casa de Asigurări de Sănătate Ploieşti. Ca şi în comunicatul transmis zilele trecute, acesta a invocat nedecontarea unor cheltuieli pentru luna octombrie, nedecontarea sumelor facturate pentru noiembrie, precum şi un număr de 8.000 de pacienţi care ar fi fost trataţi, deja, până acum, peste limita prevăzută în contractul cu CAS, pe 2013. „Este drept că nu acoperim toate nevoile în sensul condiţiilor hoteliere, chiar şi în sensul aprovizionării cu medicamente şi materiale sanitare, dar acest lucru se întâmplă în toată ţara. Funcţionăm ca şi restul spitalelor şi clinicilor universitare din ţară, adică în condiţiile în care nu putem să acoperim în întregime paleta de nevoi”, a spus Adrian Strâmbeanu, precizând că, de la începutul anului, pentru medicamente şi materiale sanitare spitalul a cheltuit peste 100 de miliarde de lei vechi. Tot cam atât ar avea de încasat şi de la CAS, în luna decembrie, pentru facturile nedecontate încă. „Dacă am fi avut aceşti bani pentru servicii medicale am fi putut să acoperim mai bine şi mai mult”, afirmă Strâmbeanu.
Potrivit cifrelor furnizate de CAS Prahova, în acest an, Casa a contractat, în cazul SJU Ploieşti, 1.075 de paturi, cu 57 mai multe faţă de anul 2012 şi doar cu cinci sub limita maximă admisă de lege. De asemenea, din acest an, spitalul a fost încadrat într-o nouă categorie, fiind singura unitate de rang III din judeţ, ceea ce s-a reflectat şi în finanţare. Alături de durata medie de spitalizare, de 7 zile, peste valoarea naţională, reprezentanţii CAS calculează câţi bani au ajuns în plus, în acest an, în această unitate. „Media lunară a plăţilor pentru spitalizarea continuă şi de zi a fost de 6.574.000 lei, faţă de 5.815.144 lei în 2012. Se reflectă în suma pe caz rezolvat, care a ajuns la 1.600 de lei”, a explicat purtătorul de cuvânt al CAS Prahova, Cătălin Tudorache. În ceea ce priveşte pacienţii trataţi peste numărul maxim stabilit în contractul încheiat în luna mai, acesta precizează că „Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti a raportat la casă 7.349 de cazuri peste valoarea de contract (35.489-n.r.). Conform legii, numărul maxim de cazuri care putea fi contractat era de 35.860. CAS este cu contractarea la 98%. Diferenţa de pacienţi este realitatea cu care se confruntă şi alte spitale, dar nu se regăseşte în prevederile contractuale. Spitalul a încheiat un contract cu CAS şi trebuie să-l respecte”, a detaliat Cătălin Tudorache. Acesta precizează că sumele restante despre care vorbeşte conducerea SJU vor fi achitate în decembrie. „Sunt acele restanţe pentru octombrie, iar noiembrie abia s-a încheiat. Pentru serviciile prestate în noiembrie, decontarea se face în decembrie”, a spus acesta, subliniind că, potrivit legii, spitalul mai are şi alte surse de finanţare, nu doar contractul cu Casa de Asigurări.
„Finanţarea a crescut cu 10% în acest an, în schimb a trebuit să acoperim majorarea cu 15% a salariilor” susţine, în replică, Strâmbeanu.
În ordinea priorităţilor
Şi dacă tot veni vorba, trebuie spus că, ieri, managerul SJU, Adrian Strâmbeanu, a răspuns şi la câteva întrebări pe această temă, fără a putea explica, însă, cum de, în ultimii ani, construirea unui nou sediu administrativ, anveloparea clădirii din locaţia nord şi reabilitarea secţiei Oftalmologie, toate finanţate de Consiliul Judeţean Prahova, au devenit prioritare în faţa achiziţionării de aparatură medicală. Şi asta în condiţiile în care Cardiologia, de exemplu, funcţionează cu 140 de paturi în loc de 90 aprobate, bazându-se pe un ecograf cumpărat de nevoie, acum doi ani, cu 16-20.000 de euro - în condiţiile în care unul performant ar costa între 70.000 şi 100.000 de euro - folosit pentru consultarea a de trei ori mai mulţi pacienţi decât în condiţii obişnuite de utilizare. Şi asta peste lipsurile semnalate, acum două săptămâni, de medicul Dan Oprea, în scrisoarea publicată de Telegrama, dar şi de neajunsurile cu care se confruntă şi toate celelalte secţii, reprezentate într-un demers de solidaritate de semnăturile a peste 40 de medici din SJU.
