Medici, mediatori și avocați au discutat marți despre problematica malpraxisului în domeniul sănătății, ocazie cu care au remarcat anumite deficiențe în relația pacient-medic, dar și în sfera standardelor existente.

Foto: (c) Angelo BREZOIANU / AGERPRES FLUX

Dr. Aurelia Drăghici, de la Spitalul Regina Maria, a subliniat că "malpraxisul este o afecțiune sistemică" și "reprezintă încă o problemă a sistemului de sănătate din România".

"De aceea, fiind încă o problemă de sistem, dezbaterea trebuie să aibă loc cu toți actorii din sistem și să aibă loc din perspectiva pacientului.(...) Lipsa unei legislații clare, răspunderea care nu este bine precizată, dublul standard dintre asistența la stat și cea din sistemul privat, iar scopul este căutarea vinovaților și nu remedierea problemelor din sistem nu rezolvă problema malpraxisului. Peste definirea noțiunii de malpraxis avem obligația să căutăm filosofia malpraxisului în România, resorturile care conduc la malpraxis și să identificăm măsura în care drepturile fiecărui actor au fost respectate", a spus Drăghici.

Ea a subliniat că relația medic-pacient trebuie să fie "pilonul principal" pe care să se sprijine un act medical corect și de succes.

"Malpraxisul este o realitate pe care trebuie să o cunoaștem și recunoaștem. Acest lucru presupune ca pe lângă competență și profesionalism să existe permanent o comunicare cu pacientul în măsură să genereze un feedback înspre și dinspre pacient. Mereu a existat o ambivalență a pacientului față de medic. Medicul a considerat că deține autoritatea halatului alb, deține apriori cunoașterea, atotputernicia ancestrală moștenită, lucruri care îi transmit pacientului o atitudine defensivă", a spus Aurelia Drăghici în prezentarea sa.

Pe marginea acestui subiect au fost prezentate mai multe studii de caz în care malpraxisul a fost pus sub semnul întrebării.

Studiile arată că, dacă se respectă regulile de comportament al medicului față de pacient, acesta din urmă poate înțelege dacă este vorba despre o eroare (care nu implică sancțiuni penale) sau despre o greșeală medicală.

"Pacienții doresc să fie informați și respectați, pentru că se constată că numai în final doresc să primească o despăgubire. Ei vor să primească scuze și medicul să conștientizeze pentru a nu se mai întâmpla și alte cazuri", a arătat dr. Aurelia Drăghici.

Medicul Valentin Steche a remarcat că este util să existe niște norme, standarde medicale, dar ele nu trebuie să fie "imuabile", pentru că ființa umană este unică.

"Mă întreb, putem aplica scheme standardizate la camera de gardă? Ne putem culca pe ureche când cineva solicită asistență de urgență, iar investigațiile de laborator spun că totul este în ordine și totuși ceva nu este? Poate ar fi bine să ne răspundem acum, aici, la această întrebare", a spus Valentin Steche.

Pe de altă parte, în cadrul dezbaterii au existat voci care au arătat că se practică și o "medicină defensivă" din perspectiva numărului de reclamații.

AGERPRES