Medicii care fac cercetare nu mai au voie să interneze pacienţi cronici şi nici să emită alte documente medicale scrise cu excepţia celor pe care le fac în timpul gărzilor. Astfel, în condiţiile în care în ultimii ani exodul medicilor a atins cote alarmante, acest fenomen este încurajat inclusiv prin unele măsuri legislative care le îngrădesc drepturile.
O astfel de decizie a fost luată în ianuarie de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), care a considerat că medicii cercetători din clinicile universitare nu mai au dreptul de a interna, opera, trata sau consulta bolnavi în spitalele în care îşi desfăşoară activitatea. În timp ce unii reprezentanţi ai sistemului medical susţin că măsura este aberantă, în condiţiile în care deficitul de medici este o problemă frecventă în spitalele româneşti, alţii consideră că este îndreptăţită, întrucât rolul CNAS este de a finanţa acordarea serviciilor medicale, şi nu a cercetării de specialitate.
„Având în vedere că medicul cercetător are şi o specialitate, ar fi mare păcat să nu poată oferi aceste servicii medicale. Cred că este o problemă de armonizare a legislaţiei, pentru că un medic cercetător care este specialist ar trebui să aibă toate serviciile validate”, a arătat medicul Camelia Bogdănici, membru în Comisia de Sănătate de la nivelul Camerei Deputaţilor.
Din cauza ordinului emis de CNAS la începutul lunii februarie, conducerile de la Spitalul de Urgenţă Floreasca şi de la Spitalul Universitar de Urgenţă au reziliat contractele a aproximativ 150 de medici cercetători. Medicii au rămas doar cu contracte pentru gărzile efectuate, veniturile lor reducându-se chiar şi cu 2.000 de lei. În spitalele universitare din Iaşi sunt sub 10 medici cercetători care îşi desfăşoară activitatea în Maternitatea „Cuza-Vodă”, Spitalul de Neurochirurgie şi Spitalul de Copii. Potrivit reprezentanţilor spitalelor, conducerile unităţilor medicale nu vor recurge la desfacerea contractelor de muncă, ci vor încerca să găsească alternative prin care medicii să efetueze în continuare servicii medicale.
„Când am dat de acest ordin, am crezut că nu văd bine. Nu este normal să te foloseşti de activitatea acestor medici şi apoi să-i tratezi aşa, să renunţi la ei pur şi simplu. Noi avem doi medici care fac cercetare în cadrul maternităţii sub egida Academiei de Ştiinţe Medicale. Sunt doctori foarte bine pregătiţi, cu expertiză în domeniu, cum să renunţăm la serviciile lor şi cum să nu mai aibă dreptul pe care şi l-au câştigat prin studii serioase? Noi încercăm să facem tot posibilul să-i menţinem în maternitate”, a arătat profesorul Maria Stamatin, directorul medical de la Maternitatea „Cuza-Vodă”.
Ordinul din ianuarie a fost emis în noiembrie de către Ministerul Sănătăţii. Acesta l-a transmis CNAS, care l-a pus în aplicare două luni mai târziu. Potrivit documentului, „medicii care ocupă funcţii de cercetare fac parte din structurile de cercetare, aceştia nu ocupă funcţii de medici pe specialităţi în secţii/compartimente cu paturi sau în cabinetele de specialitate din ambulatoriul integrat şi, ca urmare, nu desfăşoară activitate medicală la nivelul acestor structuri.
Medicii încadraţi pe funcţii de cercetare au dreptul, dar nu obligaţia, de a efectua gărzi plătite, în afara programului de la norma de bază, în specialitatea în care sunt confirmaţi prin ordin al ministrului Sănătăţii”.
