Medicii de familie sunt mai prost plătiţi decât colegii lor care lucrează în spitale, atrage atenţia dr. Gabriel Munteanu, preşedintele filialei Bistriţa-Năsăud a Federaţiei Naţionale a Patronatului Medicilor de Familie, care susţine că, dacă discrepanţa nu va fi înlăturată, în 2017, multe cabinete vor ajunge în faliment. Pe de altă parte, într-un mod cu totul lipsit de logică, activitatea medicului de familie e tot mai restricţionată de sistem.
„Problemele cu care se confruntă medicii de familie din Bistriţa-Năsăud sunt identice cu ale colegilor din toată ţara şi sunt de ordin financiar şi profesional. Cum ştie toată lumea, din 1999 au fost oarecum obligaţi să ne privatizăm şi să înfiinţăm acele cabinete medicale individuale care ne dau un statut de liber profesionist. În zilele de azi, acest statut de liber profesionist pare că se doreşte a fi tot mai mult îngrădit, limitat, şi oarecum se tinde spre dispariţie. De ce spun asta? Pentru că de la 1 ianuarie 2016 au crescut veniturile tuturor cadrelor medicale mai puţin ale medicilor de familie. În opinia guvernanţilor se pare că nu suntem cadre medicale. Nu numai că nu au crescut, au şi scăzut. Noi dorim dispariţia acestei discrinimări. Este ruşinoasă, i-aş spune. Scăderea veniturilor coroborată cu noul Cod Fiscal , cu obligaţia de a respecta grilele de salarizare ale celor cu care lucrăm, respectiv asistente, contabili, IT-işti, fac ca 2017 să fie un an în care medicina de familie va ajunge la faliment din cauza dărilor mult crescute faţă de 2015. Spun 2017 fiindcă atunci se plătesc toate dările din 2016”, a declarat dr. Gabriel Munteanu.
Zilele acestea a mai apărut, potrivit domniei sale, „o situaţie foarte delicată”, întrucât Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate a publicat în Monitorul Oficial noul Contract-cadru, însă, pe de altă parte doreşte continuarea acordării serviciilor medicale pe baza vechiului contract care îşi încetează aplicabilitatea de la 1 iulie a.c.
„Noi am depus notificări că e o situaţie ilegală şi că dorim ca atât CNAS, cât CJAS să-şi asume responsabilitatea. Suntem păţiţi. Am încercat să facem mult bine şi să scriem un medicament unei persoane chiar dacă scrisoarea medicală de recomandare expirase de o lună, dar pacientul nu s-a putut prezenta la medicul specialist, şi ne-am trezit după un an, doi, trei că suntem buni de plată şi trebuie să restuim banii pe acea reţetă pentru că scrisoarea medicală nu mai era în termen, nu că s-ar fi vindecat pacientul, nu că ar fi furat cineva sistemul, ci pentru a-şi asuma foarte clar şi deschis responsabilitatea pentru aceste opţiuni de prelungire a contractului şi singurii care să fie buni de plată să fie cei care au iniţiat acest demers. Noi am propus introducerea unei clauze în actul adiţional, dar se pare că este o oarecare rezistenţă. Mai sunt nişte discuţii zilele acestea şi vom lua o decizie finală abia miercuri”, a adăugat el.
Pe de altă parte, medicii de familie sunt deranjaţi că acest contract pe care îl semnează cu CNAS, respectiv CJAS nu se negociază, aşa cum ar fi normal într-o ţară democratică. „Ar trebui negociate serviciile, preţurile şi să se cadă la un acord.
La noi nu există această variantă: la noi se impune un contract, se consultă Asociaţia profesională a medicilor de familie şi Patronatul, şi atât. Dacă se vrea se ţine cont de sugestiile noastre, dacă nu, nu. Noi suntem obligaţi să semnăm. Nu este normal într-o societate liberă şi democratică”, a adăugat el.
În noul contract publicat de CNAS, este introdusă şi o „discriminare între medicii de familie şi medicii de alte specailităţi la nivel ambulator”.
„Dacă CJAS şi-a făcut bugetul şi ştie că poate plăti doar 20 de consultaţii la nivelul medicinei de familie, la nivelul ambulatoriului, în funcţie de specialitate, între 14 şi 28, să-şi asume această limitare şi să permită profesioniştilor în domeniu să lucreze în continuare şi să elibereze reţete compensate şi eventual bilete pentru investigaţii clinice şi paraclinice decontate de Casă, dar, dacă ei nu mai pot plăti serviciul dorit de asiguraţi, să lase la libera opţiune a asiguratului să plătească acea taxă de neprogramare care a funcţionat câţiva ani de zile şi împotriva căreia nu a avut nimeni nimic, nici medicii, nici pacienţii. În urmă cu un an jumătate sau doi, a fost eliminată din contractul cadru. Acum suntem obligaţi să efectuăm aceste servicii în plus faţă de cele 20 şi gratis. Mi se pare o aberaţie.
În schimb, mi s-ar părea normal ca, atunci când ai o anumită sumă, să spui clar cotizanţilor – asiguraţilor – atâţi bani avem, atât putem oferi. Dacă se doreşte mai mult, fie creştem cotizaţiile, fie introducem asigurări private, fie se dau bani de la bugetul de stat. Principiul de a forţa un profesionist din domeniul profesiilor liberale să lucreze gratis mi se pare aberant. Acest lucru nici măcar nu ar costa CNAS vreun ban în plus, ar fi doar un mod de a ne arăta că ne înţeleg problemele şi ar exista comunicare între ei şi noi”, a completat preşedintele filialei Bistriţa-Năsăud a FNPMF.
Dacă medicul de familie nu oferă aceste servicii, iar pacientul e bolnav, ultimul tot va dori să îşi rezolve problema şi atunci se duce la UPU sau cheamă ambulanţa. „Se încarcă foarte mult activitatea colegilor de la UPU, iar pe de altă parte costurile cu ambulanţa sunt foarte mari. Oare sunt atâţia bani la nivelul CNAS încât să se opteze pentru o plată de câteva sute de lei pentru un transport cu ambulanţa versus 10-15 lei la medicul de familie?”, s-a întrebat el.
O altă problemă este de ordin profesional, medicii de familie nefiind lăsaţi să îşi facă meseria.
„Se tot restrânge activitatea medicului de familie şi nu ştim de ce. Noi am făcut ani de specializare, avem competenţe clar delimitate pe care, în România, nu le putem folosi. De exemplu, nu putem pune diagnosticul de diabet zaharat. Nu avem voie, trebuie să trimitem pacientul la un medic specialist. Acelaşi medic care, în România, nu are voie să facă acest lucru, în Franţa nu numai că are voie să trateze cu diabetice orale, dar şi cu insulină.
Are voie să ceară o investigaţie RMN. În România, abia ai voie să trimiţi la raze. Nu e nici lucrul acesta un aspect care să favorizeze pacientul fiindcă are foarte multe drumuri de făcut, foarte multe programări, întârzie punerea diagnosticului şi rezolvarea cazului. Pe de altă parte se consumă fonduri mult mai mari prin aceste oprelişti puse medicului de familie care ar putea rezolva mult mai mult dacă i s-ar permite să profeseze la întreaga lui capacitate şi să pună în slujba pacientului tot ce a învăţat”, a adăugat dr. Gabriel Munteanu.
Discuţiile între medicii de familie şi CNAS sunt în toi zilele acestea, Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF) și Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) acuzând nelegalitatea actelor adiționale propuse de CNAS a fi încheiate cu furnizorii de servicii medicale pentru luna iulie 2016.
Cele două organizaţii au anunţat că depun în atenția Prim-ministrului o plângere prealabilă în baza legii contenciosului administrativ privind nerespectarea transparenței decizionale de către CNAS. Iar la Casele județene de asigurări se vor înregistra de către reprezentanții locali ai medicilor de familie Notificări cu privire la nelegalitatea actelor adiționale încheiate cu furnizorii de servicii medicale pentru luna iulie 2016, ca răspuns la solicitarea CNAS nr. P4775/23.06.2016 către toate CJAS şi CASMB.
