Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF) și Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) atrag atenţia premierului Dacian Cioloş asupra unor aspecte sistematic ignorate în sistemul de sănătate. Într-o scrisoare deschisă comună, cele două organizaţii profesionale ale medicilor de familie solicită revenirea dreptului de negociere a Contractului – cadru şi prorogarea acestuia până la data de 1 iulie, pentru a permite negocierea unei finanțări îmbunătățite pentru medicina primară.
În documentul adresat şefului Guvernului se atrage atenţia că, în România, asistența medicală primară a suferit un declin profund la nivel profesional și financiar începând din anul 2008, iar “din 2016, prevederile noului cod fiscal afectează direct și discriminatoriu cabinetele medicilor de familie, înregistrați în majoritatea lor ca persoane fizice cu profesii liberale, având contracte de concesiune cu primăriile. Dacă un stat dorește să asigure asistență medicală tuturor cetățenilor săi este obligat să investească într-o medicină primară sănătoasă, bine dezvoltată, de calitate, puternic interconectată cu celelalte segmente din sistemul de sănătate”.
Potrivit celor două organizaţii, procentul alocat medicinei de familie în celelalte țări europene este de minim 9 - 14% din sumele totale alocate sănătăţii, însă în România se aloca aproximativ 6,5% din FNUASS total, iar în 2016, datorită creşterii exclusive a finanţării segmentului spitalicesc, procentul va fi sub 6% din FNUASS total. “Solicităm Guvernului României și în special primului ministru să intervină pentru creșterea finanțării medicinii primare prin rectificare bugetară care să aducă medicina primară la nivelul recomandat de Banca Mondială, adică 12% din FNUASS. Din statisticile oficiale ale CNAS rezultă că medicina primară acordă mai mult de 70% din serviciile medicale din sistem deși finanțarea actuală a aceseia este de cca 6,5 % din FNUASS total. Se poate observa cu ușurință o discordanță mai mult decât evidentă între investiții și așteptări!” – avertizează medicii.
Totodată, medicii de familie reclamă faptul că nu sunt încadraţi la categoria de personal bugetar şi sunt, astfel, lipsiţi de posibilitatea unor adjustări salariale, la fel ca alte categorii profesionale din sistem: “În spitale lucrează aproximativ 30% din medicii ţării şi cam 30-40% din personalul medical mediu al ţării. Ceilalţi medici, din medicina de familie, din ambulatorul de specialitate (care reprezintă majoritatea) oare nu contează? Ştie guvernul pe care îl reprezentaţi că majoritatea personalului medical din România nu suntem personal bugetar? Pentru cabinetele noastre nu exista nici o creştere a finanţării (deşi tot pentru servicii medicale decontate din FNUASS suntem plătiţi), există în schimb un nou Cod Fiscal care se laudă că va scade fiscalitatea şi care în realitate ne împovărează insuportabil. Suntem în majoritate PFA prin decizia statului român (ord 124/1998) și nu prin alegerea noastră. Astăzi suntem, iată, prin impunerile noului Cod Fiscal, victime colaterale în dorința statului de a stopa inițiativa privată de la nivelul PFA”.
În plus, medicii de familie caracterizează drept “un dialog al surzilor” relaţia cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pe care o acuză de “complicarea actului medical printr-o birocraţie excesivă, printr-un sistem informatic care nu funcţionează şi nu are nici cea mai mică strategie de a îmbunătăţi sistemul de sănătate. Pentru medicina de familie cresc permanent obligaţiile administrative, birocratice,
informatice şi fiscale. Nu mai putem să ne facem meseria și să ne exercităm profesia – o profesie liberală altfel, dar parca nu mai contează!? - în aceste condiţii! Suntem decişi să nu semnăm iar un contract care ne deprofesionalizează şi ne aduce la faliment”.
În acest context, medicii de familie solicită transparentizarea cheltuielilor din fondul Asistenței medicale primare, asupra cărora există suspiciuni pe baza investigaţiilor făcute de experţi, fiind sesizată şi Curtea de Conturi în data de 12 februarie 2016: „Toate expertizele au arătat necesitatea creşterii finanţării asistenţei medicale primare, prin diverse metode, pentru a ajunge la procentul necesar de 12% din FNUASS total (acest procent de finanţare este, de altfel, normă pentru toate ţările europene – statistica Eurostat arată că România are cea mai scăzută finanţare, inclusiv Bulgaria se află deasupra noastră – din acest punct de vedere procentul alocat din FNUASS asistenţei medicale primare a rămas nemodificat 6,28% în 2012, 5,69% în 2013, 6,22% în 2014, 6,42% în 2015). Vă reamintim că un medic de familie român îngrijeşte pacienţi care adesea nu au acces la alte servicii medicale, că noul cod fiscal a crescut povara fiscală pentru cabinetele medicale, că avem obligaţia de a plăti din acest procent minuscul şi personalul mediu, investiţiile în echipamentele informatice cerute de CNAS şi toate amenzile pe care instituţiile statului le aplică medicilor de familie pentru simplul motiv că sunt mai uşor de aplicat decât să uşureze situaţia cabinetelor medicale”. În ce priveşte negocierea noului Contract-Cadru, Casa Naţională de Sănătate este acuzată că “nu doreşte să accepte negocierea pentru că nu este capabilă să înţeleagă realitatea din teren. Vă dăm doar două exemple: la discuţiile privind sprijinirea medicilor de familie din mediul rural conducerea CNAS a refuzat să ia în calcul datele oficiale ale Ministerului Muncii şi Dezvoltării Sociale şi a susţinut că reţeaua de drumuri este asfaltată peste tot şi că reţelele de apă potabilă şi de canalizare se află în fiecare sat românesc. Sau, încă se insistă pentru lucrul în „offline” în desele perioade în care nu funcţionează sistemele informatice, deşi ştim toţi ca aceste servicii în general se invalidează ulterior şi riscăm plata reţetei sau a altor servicii medicale”.
Medicii de familie reclamă şi apariţia în contract a unor “sancţiuni împovărătoare, dintre care unele sunt aberante. Medicii sunt sancţionaţi dacă nu funcţionează optim softurile impuse de CNAS şi dacă nu se pot raporta serviciile în 72 de ore. Birocraţia este inimaginabilă, acaparând timpul pe care medicul ar trebui să-l acorde pacientului, nu actelor administrative. Medicii sunt de vină dacă unele instituţii nu le-ar elibera în timp util unele documente (de exemplu dacă ar putea fi blocaje la DSP, la Fisc, sau chiar la CMR). De ani de zile susţinem eliminarea acestor abuzuri. Suntem sancţionaţi pentru „încălcarea contractului”, adică pentru faptul că nu am putut folosi întotdeauna sistemele informatice catastrofale ale CNAS. Suntem sancţionaţi dacă acordăm pacienţilor din zone defavorizate, (cu deficit al multor specialităţi) reţetele necesare, deoarece protocoalele terapeutice îngrădesc eliberarea multor medicamente uzuale. Pe de altă parte, CNAS nu suportă nici o sancţiune pentru faptul că aceste sistemele informatice funcţionează lamentabil, pentru că se invalidează sistematic servicii reale, pentru că plățile facturilor se fac incomplet sau / și cu depășiri față de data prevăzută de contract pentru decontare etc. Consultaţii reale, realizate pentru pacienţi reali, care aveau nevoie de consultaţii şi reţetele aferente sunt urmate de penalizări absurde, carenu au în spate niciun prejudiciu material. În schimbrecunoașterea acestor „defecțiuni” ar însemna de fapt o recunoașterii a incapacității CNAS de a gestiona documentația și informația din sistem.
Precizăm că datorită funcționării proase a asistemelor informatice, relația noastră cu pacienții noștri este grav periclitată, scade calitatea actului medical și este împiedicat accesul pacienților noștri la o asistență medicală minimă, garantată altfel prin Constituție. Precizăm că în acest sens, am sesizat Avocatul Poporului referitor la numeroasele probleme ale sistemelor informatice și impactul acestor probleme asupra pacienților noștri, printr-un memoriu depus la data de 15 ianuarie”.
În documentul comun al celor două organizaţii se arată că, în prezent, 16% din cabinetele de medicină de familie din România (cu până la 1.500 asigurațI pe listă) nu se pot întreține numai din veniturile contractate cu casa de asigurări. 33% din medicii de familie rămân cu 1.300 lei/lună venit brut din care se plateste impozit 16%, sanatate și pensie medic, 31% din medicii de familie au un venit brut de 2.800 lei din care se plateste impozit 16%, sănătate și pensie medic și doar cca 20% aduc medicului un venit brut mai mare de 2.800 lei.