Deficitul cronic de medici din spitalele româneşti i-a determinat pe managerii unităţilor sanitare să apeleze la soluţii inedite pentru a umple golurile de pe secţiile care riscau să se închidă.

Astfel, în tot mai multe spitale din estul României sunt angajaţi medici bulgari sau basarabeni, dispuşi să vină în România de câteva ori pe săptămână să acorde consultaţii pacienţilor români. Asta în timp ce specialiştii formaţi la noi pleacă să profeseze în spitale din Germania, Anglia sau Franţa, pe salarii chiar şi de zece ori mai mari.

De exemplu, la Spitalul Judeţean din Călăraşi un sfert din personal este format din doctori basarabeni care au obţinut cetăţenia română. Pe lângă aceştia, patru medici bulgari vin de câteva ori pe săptămână doar pentru a asigura gărzile de terapie intensivă.

Au renunţat la ideea de a lucra în Occident

Aceştia din urmă lucrează cu jumătate de normă în spital încă din 2010, fiind angajaţi cu contract de muncă la spitale de stat din Bulgaria. Toţi au dublă specializare şi ca să nu plece prea departe de casă au hotărât să-şi completeze veniturile lucrând şi în spitalul din Călăraşi.

Au vârste cuprinse între 45 şi 64 de ani, şi vin în România cu bacul. „Ne bazăm pe ei, sunt medici foarte buni care fac gărzile pe terapie intensivă. Sunt extrem de bine pregătiţi şi lucrează după aceleaşi protocoale terapeutice ca şi noi. Unii dintre ei au învăţat româneşte, alţii au nevoie de un interpret, care este plătit din fondurile spitalului“, au explicat, pentru „Adevărul“, oficiali din spital.

Iniţial, aflată în impas, conducerea unităţii medicale din Călăraşi a intrat în legătură cu un medic bulgar dispus să vină în România şi să lucreze cu jumătate de normă în timpul său liber. Asta se întâmpla în 2010, an în care în spital nu mai exista niciun anestezist, iar cazurile care necesitau operaţie erau trimise spre alte unităţi sanitare mai mari.

Banii au fost principalul motiv pentru care doctorul bulgar a acceptat să vină la noi. Ulterior, au mai venit şi alţii. Şi, pentru ca totul să fie în deplină legalitate, medicii bulgari au încheiat inclusiv asigurare de malpraxis şi au fost luaţi în evidenţa Colegiului Medicilor Călăraşi.

„În evidenţa noastră sunt cinci medici bulgari, patru specializaţi pe anestezie terapie intensivă şi un pediatru. Conform legii, avizul de liberă practică pentru străini este eliberat de Consiliul Naţional al Colegiului Medicilor din România (CMR)“, a declarat, pentru „Adevărul“, doctorul Doina Olteanu, preşedintele Colegiului Medicilor Călăraşi.

Al cincilea medic bulgar care a lucrat în România a murit într-o seară, când se întorcea acasă, în Bulgaria. „Nici lor nu le este uşor să facă naveta, vin cu bacul. Colegul pediatru venea cu bicicleta şi, într-o seară, a fost lovit de un TIR. O adevărată tragedie. Soţia lui, tot medic, decedase cu puţin timp înaintea lui“, a povestit Olteanu.

„Pleacă periculos de mulţi medici“

Medicii bulgari de la Spitalul din Călăraşi sunt un caz fericit pentru că sunt plătiţi pentru munca prestată în România. Sunt situaţii, şi nu puţine, întâlnite mai ales în spitalele mari,  în care managerii au acoperit locurile libere cu medici străini dispuşi să facă voluntariat în schimbul experienţei căpătate alături de chirurgi celebri. Este şi cazul chirurgului sirian Tayssir Elnayef, de 58 de ani, care face voluntariat la Spitalul de Copii „Marie Curie“ din Capitală.

„A colabora punctual cu medici străini este un lucru foarte bun. Ştiu spitale din ţară, în general cele mici, unde nu pot fi făcute operaţii din cauza lipsei de anestezişti. Au plecat în străinătate şi au lăsat un mare gol. Pacientul suferă, iar medicii care au rămas sunt nevoiţi să facă faţă suprasolicitărilor. Faptul că se găsesc soluţii – medici străini care lucrează part-time, medici străini voluntari sau medici pensionari – este un avantaj“, a explicat, pentru „Adevărul“, profesorul Gheorghe Burnei, şeful Clincii de Ortopedie Pediatrică de la Spitalul „Marie Curie“ din Capitală, alături de care operează chirurgul sirian.

Pe de altă parte, profesorul Vlad Tica, vicepreşedintele Asociaţiei Europene a Medicilor de Spital, spune că atâta vreme cât autorităţile nu vor fi dispuse să plătească mai bine medicii români, aceştia vor continua să plece în străinătate. „Pleacă periculos de mulţi. Dacă avem pretenţia că suntem o ţară europeană, trebuie să avem şi resurse de nivel european“, a subliniat ginecologul.

Profesorul Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), este însă de părere că doctorii străini care optează să profeseze în România, mai ales cei bulgari, aleg această variantă pentru că nu vor să-şi părăsească ţara natală.

„Numărul medicilor străini care profesează la noi este nesemnificativ. Oricum, este o soluţie de scurtă durată, iar cei care vin, cum sunt bulgarii, o fac pentru că fie au bariere legate de limbă, fie nu vor să plece din Bulgaria. Soluţia ar fi ca medicii români să nu mai plece din ţară. Cât priveşte basarabenii, aceştia ne părăsesc pentru alte ţări europene imediat ce primesc cetăţenie“, a explicat, pentru „Adevărul”, şeful CMR.

Liste de aşteptare de un an la Institutul Parhon

Lipsa acută de personal se resimte, mai mult sau mai puţin, în toate spitalele din ţară. De exemplu, Institutul Parhon din Capitală, cel mai mare spital adresat patologiei endocrine, funcţionează cu 100 de oameni în minus. Listele de aşteptare sunt şi de un an, iar posturile, chiar dacă au fost deblocate, nu sunt suficient de atractive pentru a capta atenţia specialiştilor, care preferă calea străinătăţii. În consecinţă, deşi sunt scoase la concurs, mare parte dintre ele rămân neocupate.

„O asistentă are în grijă 62 de bolnavi. Patologia endocrină a crescut după episodul Cernobîl, pacienţii sunt din ce în ce mai mulţi, iar autorităţile doar se laudă că scot posturi la concurs. Suntem obosiţi şi lucrăm la foc continuu. Oricând se poate întâmpla o tragedie la fel ca aceea  de la Maternitatea Giuleşti şi vinovaţii vom fi tot noi“, spun asistentele de aici.

Medicii basarabeni vor să lucreze în România

O alternativă pentru ocuparea acestor posturi scoase la concurs, dar neatractive pentru cadrele medicale şcolite la noi o reprezintă basarabenii, care şi-ar dori să lucreze în România, dar care, dat fiind faptul că nu sunt cetăţeni ai Uniunii Europene, nu pot obţine cu uşurinţă un loc de muncă. Asta în ciuda faptului că vorbesc limba română şi sunt pregătiţi într-un mod asemănător cu medicii şi asistenţii medicali români.

„Sunt şi medici cu dublă naţionalitate şi pentru ei este mai uşor. Nu putem bara dorinţa de mişcare atâta timp cât se respectă legea, iar cei care vor să lucreze aici au cunoştinţe medicale foarte bune şi stăpânesc limba română. Ai noştri pleacă în alte ţări, alţii vin la noi, e un fenomen în continuă mişcare pe care nu ai cum să-l stopezi“, a declarat, pentru „Adevărul”, şi profesorul Ioan Lascăr, fost prorector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ Bucureşti.

Medicii maghiari îşi completează veniturile în sistemul privat românesc

Nu doar medicii bulgari vin să-şi suplimenteze veniturile în România, ci şi doctorii maghiari, iar fenomenul este invers. Aceştia nu profesează în sistemul românesc de stat, ci preferă clinicile private din vestul ţării. O astfel de clinică este şi cea de Oftalmologie din Oradea, deschisă în urmă cu câţiva ani şi unde pacienţii români şi străini primesc servicii de care nu beneficiază în spitalele de stat.

„La Oradea este un fenomen interesant. Medicii din Ungaria vin şi lucrează în privat şi fac bani pe
specialităţi care sunt deficitare în această zonă a ţării. De pildă, aici se face transplant de cornee, însă doar cu cornee din import. Asta în condiţiile în care în sistemul public se face transplant de cornee doar la Spitalul Militar Central din Capitală, iar cererea este mult peste ce oferă sistemul“, a explicat medicul Carmen Pantiş, preşedinte al Colegiului Medicilor Bihor.

Din echipa clinicii private fac parte mai mulţi medici angajaţi la spitale din Ungaria. „Noi, când mergem să lucrăm în străinătate, ne orientăm spre spitalele publice. Ei îşi completează veniturile obţinute în Ungaria prin consultaţiile şi operaţiile făcute la noi. Primesc de la Ministerul Sănătăţii echivalarea diplomelor şi se angajează cu timp parţial de muncă sau pe colaborare“, a completat Pantiş.

În ceea ce priveşte lipsa de cadre din Spitalul Judeţean Oradea, Carmen Pantiş spune că în unitatea sanitară lucrează strict medici români şi că, de câteva luni, deficitul înregistrat nu mai este la fel de mare. „Erau câteva posturi descoperite, dar nu întâmpinăm probleme majore“, a spus medicul anestezist.

Ortoped pediatru sirian, voluntar la Spitalul „Marie Curie“

Salariile mici, lipsa dotărilor şi condiţiile mizere din spitale au pus pe fugă aproape 20.000 de medici români. În schimb, aceleaşi unităţi sanitare au reuşit să îi atragă, aproape ca un magnet, pe medicii care provin din zone de conflict. Mulţi au terminat studiile medicale aici, şi-au întemeiat o familie şi au ales să lupte, zi de zi, pentru a salva vieţile pacienţilor români. Uneori, chiar şi fără a fi plătiţi pentru asta.

Într-o asemenea situaţie se află sirianul Tayssir Elnayef (58 de ani), chirurg specializat pe ortopedie pediatrică. A intrat în contact cu sistemul medical de la noi în1982, după ce timp de doi ani studiase Facultatea de Farmacie în Spania.

„Îmi doream să fac medicină, auzisem că în România se face carte şi am venit aici. Am intrat la facultate şi limba română am învăţat-o destul de uşor. După ce am terminat studiile, m-am întors în Siria, unde îmi doream să profesez şi să mă stabilesc, dar conflictele de acolo m-au făcut să revin în România. M-am căsătorit, am doi copii şi nu aş pleca de aici, cu toate că mi-e greu din punct de vedere financiar“, a explicat medicul chirurg, care momentan este în ultimul an de doctorat.

Ştiu că voi fi răsplătit de Dumnezeu pentru faptele mele

Face voluntariat la Spitalul de Copii „Marie Curie“ din Capitală din 2009. Pe profesorul Burnei, şeful Clinicii de Ortopedie Pediatrică din spital şi coordonatorul său de doctorat, îl consideră nu doar un foarte bun coleg, ci un adevărat prieten.

„Pentru mine spitalul este a doua familie. Sunt un om religios şi ştiu că voi fi răsplătit de Dumnezeu pentru faptele mele, chiar dacă nu sunt compensat financiar. Fac tot ce îmi stă în putinţă ca să fiu om. Obişnuiam să mai fac voluntariat la graniţa cu Siria, dar acum îmi este imposibil“,  povesteşte chirurgul, care ajunge dimineaţa la ora 7.15 la spital şi pleacă printre ultimii.

Burnei: „Vine înaintea mea în spital şi pleacă după mine“

Spune că nu au fost situaţii în care să fie discriminat de părinţi şi speră să rămână cât mai mult în spital. Acelaşi lucru şi-l doreşte şi profesorul Gheorghe Burnei.

„Este un bun profesionist şi este parte din echipa mea. A preferat să rămână aici deşi ar putea lucra în străinătate. La un moment dat a rămas inclusiv fără documente, dar nici asta nu l-a demoralizat. Din păcate, are o situaţie financiară dificilă pentru că lucrează benevol, însă voi face tot posibilul să îl angajăm în spital. Ştiu cât îşi doreşte să găsească un post în România, aici e familia sa, soţia, copiii...Este un tip foarte modest“, a conchis Burnei.

Opinia specialistului

Felicia Buruiană, medic în Marea Britanie şi blogger adevărul.ro

Siguranţa şi sănătatea pacientului sunt cele mai importante

Lipsa de medici este critică, şi constat că şi medicina românească se vede nevoită să recurgă la contribuţia specialiştilor din afară, aşa cum s-a întâmplat şi în ţări din vestul Europei. Este de înţeles dorinţa de a câştiga mai mult, iar în România vin cei în ţările cărora se câştigă mai puţin.

Ne aflăm în faţa unui fenomen care se explică de la sine. Apreciez faptul că medicii anestezişti bulgari au avut capacitatea de a se adapta unui alt mediu profesional şi social. Nu cunosc motivele exacte pentru care au recurs la acest lucru, dar intuiesc că sunt de ordin financiar. Gestul lor nu este deloc de criticat. Unicul aspect pe care angajatorul trebuie să îl ia în considerare este siguranţa pacientului.

În Marea Britanie, spre exemplu, medicii români şi bulgari sunt apreciaţi şi sunt văzuţi bine atâta timp cât stăpânesc limba engleză la un nivel foarte bun, astfel încât să aibă o comunicare facilă cu pacienţii, şi practică o medicină conform standardelor britanice.