Medicii şi asistenţii şpăgari, de la  Comisia de Expertiză Medicală a Casei Judeţene de Pensii Bihor, au părăsit celulele. Ei au fost lăsaţi să plece acasă de către magistraţii Curţii de Apel Oradea care au decis să-i lase în libertate pe asistenţii Comisiei de Expertiză Medicală, în timp ce medicii au fost trimişi în arest la domiciliu, anchetaţi fiind pentru corupţie.

După mai multe săptămâni petrecute în spatele gratiilor, medicii şi asistenţii Comisiei de Expertiză Medicală din cadrul Casei de Pensii Bihor au părăsit celule.

“S-au admis contestaţiile formulate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor şi de inculpaţii Cun Emilia – Mariana, Grigorescu Anca-Domnica, Guţ Ana, Pleşa Ovidiu şi Sălăjan Vasile împotriva încheierii. Dispune punerea de îndată în libertate a inculpaţilor Pelle Johannes-Ladislaus, Ignat Monica-Teodora, Precup Ioana, Ţigan Gianiana-Mihaela-Adriana şi Coşa Violeta-Dorina, dacă nu sunt reţinuţi sau arestaţi în altă cauză. S-au admis contestaţiile formulate de inculpaţii Cun Emilia Mariana, Grigorescu Anca Domnica, Guţ Ana, Pleşa Ovidiu şi Sălăjan Vasile şi s-a înlocuit măsura arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu pe o durată de 30 de zile. li s-a impus inculpaţilor CUN EMILIA – MARIANA GRIGORESCU ANCA-DOMNICA , GUŢ ANA obligaţia de a nu părăsi imobilul, PLEŞA OVIDIU şi SĂLĂJAN VASILE obligaţia de a nu părăsi imobilul fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza. Pe durata arestului la domiciliu, cei 5 inculpaţi au următoarele obligaţii:

1.   a) să se prezinte în faţa organului de urmărire penala, judecătorului de drepturi şi libertati, judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat;

2.   b) să nu comunice între ei, precum şi cu alţi participanţi la comiterea infracţiunilor ce fac obiectul urmăririi penale. În caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care le revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive”,m se arată în sentinţa pe scurt a Curţii de Apel Oradea.

Avocaţii inculpaţilor susţin că măsura este una normală, dat fiind faptul că inculpaţii nu au săvârşit infracţiuni de violenţă şi nu reprezintă un pericol public.

“A contat faptul că inculpaţii nu au săvârşit infracţiuni de violenţă care să conducă la prezumţia că ar putea reprezenta pericol pentru ordinea publică.Trebuie să ne obişnuim cu ideea că normalitatea e ca persoanele să fie cercetate în stare de libertate, iar arestul preventiv e o excepţie”, susţine avocatul Alexandru Lele.

După două săptămâni de monitorizare, anchetatorii au aflat că din 738 de pacienţi care au trecut pragul cabinetelor de pe strada Dunării, 733 au cotizat. A fost zi în care, potrivit unor surse apropiate anchetei, un singur medic a plecat acasă cu 15.000 de lei.

Imaginile din timpul flagrantului vorbesc de la sine. Cabinetele lor au devenit mine de aur, fiind creat un veritabil circuit al şpăgii.

Cinci medici şi cinci asistenţi au reuşit să acumuleze averi fabuloase de care fiscul habar nu avea. Datele din actele verificate de poliţişti la ANAF nu corespund nici pe departe cu realitatea.

“ În perioada 2012 – 2014, niciuna dintre persoanele bănuite nu a realizat venituri cumulate care să depăşească suma de 150.000 de lei”, susţin anchetatorii. Sumele găsite la cabinet, în autoturisme, la locuinţele lor sau la locuinţele rudelor apropiate sunt fabuloase.

“În urma percheziţiilor, poliţiştii au descoperit şi ridicat 1.402.081 de lei, 190.880 de euro, 125.386 de dolari, 10.640 de franci elveţieni şi 89.000 de forinţi. De asemenea, în conturile persoanelor bănuite au fost descoperiţi şi indisponibilizaţi 1.143.733 de lei, 38.940 de euro şi 40.100 de dolari”, a precizat subcomisar de poliţie Alina Dinu, purtătorul de cuvânt al IPJ Bihor.

O metodă la care au apelat o parte dintre medici, pentru a spăla bani, a fost cea a împrumutului.

“Conform contractelor de creditare identificate, în perioada 2013 – 2015, cei în cauză ar fi creditat societăţile coordonate cu peste 3.000.000 de lei, bani folosiţi pentru diverse achiziţii”, a mai precizat Alina Dinu.

Culmea ipocriziei, şi-au permis să crediteze peste 3.000.000 de lei, în condiţiile în care veniturile lor anuale nu depăşeau 150.000 de lei.

Tot ei sunt cei care spun că aceştia deţin, fie pe numele lor, fie prin interpuşi, 43 de case şi apartamente, 25 de terenuri, 16 autoturisme şi acţiuni la diferite companii listate pe bursă, în valoare totală de peste 4.000.000 de euro.

Pe numele uneia dintre doctoriţele ce făceau parte din comisie s-au găsit 15 imobile, în timp ce medicul Ovidiu Pleşa deţine acţiuni pe bursă în valoare de peste 1.000.000 de lei.

Cum acţionau

Medicul Vasile Sălajan, şeful comisiei de expertiză medicală primea între 50 şi 500 de lei sau între 50 şi 400 de euro, de la persoanele care se prezentau la el în cabinet, pentru expertizarea medicală favorabilă şi încadrarea într-un anumit grad de invaliditate sau pentru a aplica viza pe concediile medicale prezentate.

Primea banii fie direct în mână, cash sau în plic, fie în dosarul cu care pacientul intra în birou. Banii erau puşi în sertat, ca mai apoi, la finalul programului să-i dea câte 1.000 de lei asistentei sale, Ioana Precup.

“De fiecare dată îi introduce într-un plic şi aşeza plicul în acelaşi loc din cabinetul său, de unde asistenta lua banii după ce medicul îşi termina serviciul şi pleacă de la cabinet”. se arată în referatul de arestare al procurorilor.

De asemenea, medicul Sălăjan în fiecare zi mai pregătea încă un plic cu sume de circa 500-600 de lei, cu care se deplasa undeva afară din cabinetului în timpul serviciului.

Existau situaţii în care banii ajungeau la asistentă, iar aceasta îii dădea medicului.

Comision pentru asistentă

Un alt “cuplu medical” luat în vizor de poliţişti şi procurori a fost cel format din medicul Ovidiu Pleşa şi asistenta Teodora Monica Igna. Şi cei doi aveau un mod de operare bine pus la punct. De regulă, medicul se afla la cabinet, în intervalul orar 09 – 12, iar asistenta – în intervalul orar 08 – 14.

Persoanele care ajungeau la cabinet scăpau fără investigaţii medicale, importantă fiind suma de bani din plic, sau din dosar.

Medicul Pleşa emitea acte medicale, de pe uma cărora încasa şapgă, inclusiv persoanelor care nu se prezentau la medic

“De regulă, după ce medicul primea sumele de bani cu titlu de mită, remitea aproximativ 30% din cuantumul acestora asistentei, care, de asemenea, îi primea şi îi introducea în buzunar”, mai susţin procurorii.

Definitorie întregului mecanism este, mai arată anchetatorii, afirmaţia făcută de medicul Pleşa în faţa unui solicitant: „Nu contează cum vă simţiţi, contează actele pe care noi le putem prezenta”.

1 leu pentru hârtie

Un caz mai aparte este cel al doctoriţei Ana Guţ. Aceasta “opera” împreună cu asistenta Violeta Dorina Coşa. Peste 1.2 milioane de lei au găsit poliţiştii la doctoriţa Guţ, iar în timpul filajului a fost surprinsă cerând de la pacienţi chiar şi câte 1 leu pentru hârtia folosită în eliberarea deciziei de pensie, chiar dacă încasa şpagă de la ei.

“Unii pacienţi puneau banii (n.r şpaga) pe biroul medicului Ana Guţ sau îi înmânau în mod direct acesteia. Medicul lua sau primea banii sau plicurile care conţineau bani şi le introducea în sertarul din partea dreaptă jos a biroului. După ce colecta în sertarul său sumele de bani sau plicurile cu bani primite de la pacienţi, doctorul Guţ numără şi sortează banii primiţi după care îi aşează pe toţi într-un singur plic, celelalte plicuri le rupe şi le aruncă la coşul de gunoi. La finalul programului, doctorul Guţ Ana ia din sertarul biroului său plicul cu banii „colectaţi” de la pacienţi după care încuie sertarul iar cheia o pune în portofelul personal”, susţin procurorii.

Asistenta era remunerată cu sume cuprinse între  200 lei – 400 lei.

Potrivit unor surse judiciare, majoritatea celor chemaţi la audieri au recunoscut că au dat şpagă medicilor şi asistenţilor pentru a-şi rezolva dosarele sau concediile medicale de peste 90 de zile. Totodată, în faţa procurorului, asistenţii au recunoscut mita primită, în timp ce medicii s-au prevelat de dreptul la tăcere.

Tribunalul Bihor a decis arestarea lor pentru 30 de zile, măsură asupra căreia avocaţii au declarat apel, acesta urmând să se judece, în această săptămână, la Curtea de Apel Oradea.

Arestarea celor zece medici şi asistenţi, practic a întreg personalului Serviciului de Expertiză Medicală, a îngreunat activitatea în instituţie.

„Avem greutăţi. Practic, ce făceau cinci medici acum trebuie să facă unul. Am detaşat un medic şi un asistent de la Marghita, şi cel de la Beiuş. În cazul în care vor fi solicitări mai multe probabil o să îi chemăm pe amândoi odată”, a declarat Leontin Ţîrle, directorul Casei de Pensii Bihor.

În privinţa dosarelor de pensie de boală asupra cărora planează suspiciuni, cel mai probabil, acestea vor fi supuse unor contraexpertize care să stabilească dacă drepturile au fost sau nu acordate legal.

Sursa

  • Newsletter


  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati chirurgicale

  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati medicale

  • "Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă."
    Michel de Montaigne
    "Un sistem de medicină de familie foarte bine pus la punct, cu medici bine pregătiţi si informati va face ca pacienţii să nu fie nevoiţi să se ducă la spital cu orice afecţiune minoră". Tony Mathie, președintele WONCA Europe
    admin@amfms.ro