Spitalele bucureștene, inclusiv cele unde au fost internați și răniții din clubul Colectiv, au mai fost controlate sanitar de cel puțin două ori, anterior ca tragedia să aibă loc, într-un demers de amploare în urma cărora s-au dat amenzi de 17.000 de lei, potrivit unui document intrat în posesia României libere. Ministerul Sănătății nu a luat măsuri pentru remedierea deficiențelor de igienă, dotare medicală, de personal și organizare care i-au fost semnalate în urmă cu mai multe luni. Acest aspect ar putea fi considerat un factor care a pus în pericol starea de sănătate a bolnavilor din Colectiv.

Abia luni, instituția guvernamentală a dat publicității un raport în care a fost evaluat modul în care s-au desfășurat activitățile de supraveghere, prevenire și control privind infecțiile nosocomiale în unitățile sanitare care au acordat asistența medicală victimelor incendiului din clubul Colectiv. Investigația a fost făcută de către  Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și Direcția de Sănătate Publică (DSP) București la 11 spitale unde au fost internați răniții. Concluziile au fost extrem de dure și au arătat că multe dintre unitățile sanitare nu erau pregătite să interneze în condiții optime persoanele care suferiseră arsuri, principalele probleme fiind unele de igienă, coordonare, organizare și de personal.

Raportul Ministerului Sănătății confirmă ceea ce a semnalat România liberă la mijlocul lui decembrie și anume că toți tineri arși în incendiul din Colectiv care au fost trimiși la tratament în Belgia au ajuns la Bruxelles cu infecții luate în spitalele românești. Inițial, acest aspect a fost negat la acea vreme de către înalți reprezentanți din Ministerul Sănătății.

Acum, noi documente deținute de România Liberă arată că problemele erau cunoscute anterior tragediei din clubul bucureștean. Astfel, numai în anul 2015, DSP a verificat de două ori spitalele din Capitală (deci și pe cele unde au fost internați răniții din Colectiv) și a dat amenzi de peste 17.000 de lei. Din păcate, unele dintre nereguli nu au fost remediate, astfel că, foarte probabil, au putut afecta starea de sănătate, până la deces, a răniților din Colectiv.

Nereguli pe toată linia

Raportul mai sus menționat confirmă, așadar, existența infecțiilor intraspitalicești:  “În privința răniților de la Colectiv, probele microbiologice au relevat cazuri de infecție cu germeni multirezistenți implicați frecvent în infecții nosocomiale, singuri sau asociați, această situație medicală fiind specifică bolnavilor cu arsuri extinse, la care apărarea locală oferită de piele nu mai există și care au fost supuşi unui număr mare de manopere medicale”. Se menționează și că “lipsește din spitale personalul specializat necesar controlului și prevenirii infecțiilor nosocomiale sau este insuficient”.

Raportul mai arată o lipsă a dotărilor corespunzătoare: “izolarea pacienților în secții de ATI special dedicate pacienților din Colectiv a fost posibilă în şase spitale, nu însă în fiecare caz cu gruparea în același salon a pacienților infectați sau colonizați cu aceeași bacterie cu risc epidemiologic… Dotarea actuală a unor laboratoare și/sau externalizarea lor nu permite în fiecare spital o activitate eficientă de control al infecțiilor”.

Au fost găsite deficiențe inclusiv în diagnostice: “diagnosticul microbiologic poate fi asigurat 24 de ore din 24 la opt dintre spitale, la celelalte laboratorul fiind externalizat. Metodele de determinare a rezistenței bacteriene la antibiotice și normele de interpretare ale acestei rezistențe sunt variabile și uneori neactualizate”.

Și, în plus, a fost evidențiată, lipsa personalului de specialitate: “dintre cele 11 spitale, șapte au putut asigura personal medical și auxiliar special dedicat pacienților arși, fără a putea asigura personal separat pentru fiecare grup de pacienți colonizați sau infectați cu un anumit microorganism cu risc epidemiologic”. Se evidențiază și nevoia unei instruiri mai temeinice a presonalului existent.

Nu s-au luat măsuri

Este stupefiant cum s-au putut găsi atâtea nereguli numai în noiembrie în peste zece spitale din București, în condițiile în care, potrivit unui document deținut de România liberă (VEZI ÎN GALERIA FOTO), aceleași organisme de stat au făcut, anterior tragediei din clubul Colectiv, controale sanitare temeinice (în opinia lor) în toate unitățile spitalicești din Capitală. Astfel, potrivit unui răspuns oficial, Direcția de Sănătate Publică (DSP) a Municipiului București ne-a informat că “pe parcursul anului 2015 au fost verificate toate unitățile sanitare cu paturi din subordinea Ministerului Sănătății și  Primăriei Municipiului București. Pentru neconformitățile constatate au fost aplicate 29 de sancțiuni contravenționale din care 10 avertismente și 19 amenzi în valoare totală de 17.400 lei. Au fost făcute recomandări si prescripții privind remedierea deficiențelor constatate” (VEZI GALERIA FOTO). Unele dintre deficiențele semanalate de Direcția de Sănătate Publică București în spitale pe parcusul anului 2015 se regăsesc și în raportul întocmit la începutul săptăpâmânii de Ministerul Sănătății. Semn că nu au fost remediate.

Astfel, DSP ne-a informat că “în anul 2015,  au fost cuprinse două acțiuni de verificare a respectării normelor de igienă și sănătate publică în unitățile sanitare cu paturi. În aceste tipuri de unități, pe parcursul anului au fost efectuate de către inspectorii din cadrul Serviciului de Control în Sănătate  Publică  şi verificări neplanificate la solicitarea Ministerului Sănătăţii, inspecţii de necesitate în cazul apariţiei unor situaţii cu risc epidemiologic, controale  în urma sesizărilor primite de la persoane fizice sau juridice. În cadrul verificărilor efectuate au fost constatate abateri de la normele de igienă și sănătate publică privind: necunoaşterea şi neaplicarea de către personalul auxiliar sanitar a tehnicilor şi procedurilor de curăţenie şi dezinfecţie;  nerespectarea precauţiunilor universale şi a protocoalelor de lucru de către personalul medical şi auxiliar; nefectuarea corespunzătoare a  operațiunilor de curațenie și dezinfecție; neefectuarea periodică sau după necesitate a lucrărilor de igienizare şi revizuire a instalaţiilor şi echipamentelor, precum şi a lucrărilor de recondiţionare şi reparare a clădirilor unităţilor sanitare”.

Serviciu pentru depistarea infecțiilor

Toate acestea au fost posibile în contextul unei legislații extrem de clare și stricte. Există o procedură pentru prevenirea, supravegherea și controlul infecțiilor nosocomiale în spitale, stipulată prin Ordinul 916/2016 și care conține 36 de pagini. Documentul arată, printre altele, că toate “costurile aferente activităţilor de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale se vor regăsi în valoarea serviciilor medicale decontate de fiecare plătitor/asigurător/finanţator aflat în relaţie contractuală cu unităţile sanitare, pentru fiecare dintre pacienţii eligibili asistaţi. Fiecare unitate sanitară elaborează anual un program propriu de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale.”

Legea prevede că pentru detectarea și supravegherea infecțiilor nosocomiale (intraspitalicești), în fiecare spital mare e obligatoriu un serviciul specializat organizat cu minimum 7 posturi, din care cel puţin un medic de specialitate epidemiolog sau microbiolog, cu funcţie de şef serviciu, 2 clinicieni (specialităţi chirurgicale şi, respectiv, medicală), un farmacist, 1-2 cadre cu pregătire postliceală de profil asistent medical şi personal cu pregătire medie cu o calificare adecvată activităţilor, o persoanăcdin serviciul administrativ.

Pedepse dure pentru infecțiile intraspitalicești

Hotărârea de Guvern 857 din 2011 explică foarte clar responsabilitatea în cazul apariției infecțiilor nosocomiale la bolnavi (reamintim că cel puțin trei dintre răniții din Colectiv au decedat în urma infecțiilor intraspitalicești dobândite în spitalele din România, potrivit datelor oficiale). De asemenea, sancțiunile sunt dure. Astfel, „constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei pentru persoanele fizice, respectiv cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei pentru persoanele juridice următoarele fapte: neîntocmirea şi nerespectarea programului propriu de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nozocomiale; nedispunerea sau nerespectarea măsurilor pentru controlul focarului de infecţie nozocomială depistat; lipsa de colaborare a personalului medico-sanitar din unităţile sanitare cu paturi la efectuarea anchetei epidemiologice şi la supravegherea focarului de infecţie nozocomială cu specialişti din autoritatea de sănătate publică teritorială, precum şi neaplicarea măsurilor antiepidemice de împiedicare a răspândirii infecţiilor”.

Medicul Streinu Cercel ne trimite la dicționar

Raportul dat publicității de către Ministerul Sănătății nu este unul punctual (pentru fiecare spital în parte) în ceea ce privește infecțiile. Cu mici excepții: “s-au efectuat și teste de evidențiere a prezenței microbiene la nivelul suprafețelor din spitale, care au identificat prezența de Klebsiella pneumoniae și de Staphylococcus aureus în probe recoltate de la Spitalul Clinic de Urgență Chirugie Plastică, Reparatorie și Arsuri, respectiv Enterobacter aerogenes și Staphylococcus aureus de la Spitalul Clinic de Urgență "Sfântul Pantelimon". România liberă a semnalat în două rânduri faptul că răniții din Colectiv care au ajuns la Spitalul Militar din Bruxelles au plecat cu bacterii intraspitalicești luate din România. Unul dintre spitalele de la care au fost transferați spre Belgia tinerii a fost tocmai Spitalul Clinic de Urgență Chirugie Plastică, Reparatorie și Arsuri. În plus, tot cotidianul nostru a scris că unii dintre pacienții care au ajuns în Belgia erau infestați cu Klebsiella pneumoniae de care vorbește și raportul Ministerului Sănătății. În urma dezvălurilor din România liberă, secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Dorel Săndesc, și managerul Spitalului de boli infecțioase Matei Balș, Adrian Streinu Cercel, au declarat că este vorba despre bacterii banale pe care le are orice om.

Deși raportul Ministerului Sănătății dat publicității luni arată că nu a fost vorba în nici un caz de “bacterii banale”, doctorul Adrian Streinu Cercel s-a limitat ieri să ne declare că: “Nu am văzut raportul Ministerului Sănătății pentru că sunt în concediu însă cred că ar fi putut exista infecții nosocomiale pentru că ele există peste tot în lume. În cazul pacienților transferați în Belgia este exclus să fi fost infectați pentru că în comunicatul lor scrie clar că este vorba despre colonizare nu infectare. Sunt termeni diferiți potrivit Dex-ului chiar dacă sunt asemănători și se poate crea ușor o confuzie”

Medicii și-au făcut datoria

Raportul Ministerului Sănătății arată că doctorii au fost nevoiți să se descruce în condiții medicale precare. "Aceste neajunsuri au cauze diverse, au fost acumulate în timp și se datorează, în principal modului de organizare a unităților sanitare impus de limitările arhitectonice ale acestora și lipsei de personal medical. Nu au fost identificate cazuri în care personalul medical să nu-și fi făcut corect datoria, dimpotrivă prin efortul lor medicii, asistenții medicali și alți membri ai echipelor medicale au reușit să trateze cu succes majoritatea pacienților internați în spitalele pe care le deservesc", arată Ministerul Sănătății în raport. În acest moment, patru răniți în Colectiv mai sunt internați în spitalele din România și 19 în strănătate.

  • Newsletter


  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati chirurgicale

  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati medicale

  • "Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă."
    Michel de Montaigne
    "Un sistem de medicină de familie foarte bine pus la punct, cu medici bine pregătiţi si informati va face ca pacienţii să nu fie nevoiţi să se ducă la spital cu orice afecţiune minoră". Tony Mathie, președintele WONCA Europe
    admin@amfms.ro