Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii, a izbucnit astăzi într-o videoconferinţă cu managerii de spitale şi cu reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică şi ai autorităţilor locale, acuzându-i de indiferenţă în ceea ce priveşte spitalele locale. “Sunt foarte supărat pe dumneavoastră şi nu am crezut că există atîât de multă indiferenţă. Poate ar trebui să vă gândiţi dacă mai staţi pe posturi, deoarece noi chiar vrem să facem reformă”, a spus Nicolăescu.

Ministrul a dat mai multe exemple de spitale care iau mai mulţi bani de la Casă decât ar fi normal şi care au un indice de complexitate al cazurilor (indicator prin care se cuantifică gradul de complexitate al intervenţiilor ce se realizează în spitale) mult mai mare decâr ar fi normal.

Ministrul a folosit cuvinte dure la adresa unor manageri de spitale, despre care a spus că “fură” şi o să roage Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să trimită un control. Ministrul a spus că în urmă cu trei săptămâni a cerut managerilor de spitale să realizeze un plan prin care să adapteze numărul de paturi din spitale la nevoile din fiecare unitate, astfel încât să nu mai existe secţii cu un grad de ocupare foarte mic şi altele în care sunt internaţi mai mulţi bolnavi decât permite capacitatea.

El a dat exemlpul Spitalului municipal din Caracal, care pe Oncologie are un indice de complexitate al cazurilor de 2,1 şi se află pe locul 2  în ţară, în condiţiile în care Institutul de Oncologie de la Iaşi, considerat unul dintre cele mai bune din ţară în acest sector, are un indice de complexitate de 1,33. În cardiologie, spitalul din Târgu Neamţ are un indice de complexitate de 1,72 faţă de Insituttul C.C. Iliescu din Bucureşti, care are 1,67 şi ar trebui să fie un etalon.

“Aceasta este situaţia, o aveţi de trei săptămâni şi dacă aţi fi avut un dram de corectitudine aţi fi făcut corecţii, dar nu v-a interesat. O să vă intereseze când vor veni organele de anchetă şi presa locală”.

Prezentăm mai jos discursul lui Eugen Nicolăescu:

Obiectul videoconferinţei de astăzi îl reprezintă pachetul de bază, partea de asistenţă medicală spitalicească.

Înainte de toate, de prezentarea tehnică, sunt câteva aspecte pe care vreau să le punctez referitor la spitale, pentru că au legătură atât cu introducerea pachetului de bază, cât şi cu maniera în care arată sistemul sanitar românesc şi cu performanţa sau lipsa lui de performanţă.

Sunt lucruri pe care le-am mai spus şi le repet până când le va şti toată lumea şi cei care au responsabilităţi în sistemul sanitar vor înţelege că nu există altă cale.

Reforma sănătăţii înseamnă şi reforma spitalelor. Nu putem vorbi de o reformare a sistemului sanitar fără o reformare a părţii sale esenţiale, unde se consumă şi cele mai multe resurse, adică spitalul.

În viziunea noastră, reforma spitalelor înseamnă 3 lucruri esenţiale:

1.      În centrul preocupărilor trebuie să fie pacientul şi nu patul de spital. Acest lucru presupune o schimbare semnificativă de atitudine. Am constatat că în sistem s-a perpetuat o percepţie pe care o consider păguboasă, aceea că valoarea principală a unui spital este patul. Valoarea unui spital trebuie să fie dată de serviciile pe care le oferă pacienţilor şi calitatea acetora, de capacitatea sa de a utiliza cât mai eficient resursele şi de a găsi soluţii manageriale.

2.      Serviciile trebuie să fie acordate pacienţilor când, unde şi cât timp au nevoie. Asta înseamnă eliminarea internărilor nejustificate: în internare continuă trebuie să ajungă acele cazuri care nu pot fi rezolvate la celelalte nivele de asistenţă – în ambulatoriul de specialitate sau în spitalizare de zi; Înseamnă să nu ţinem pacienţii în spital dacă nu e nevoie, doar pentru că o zi de spitalizare în plus aduce bani în plus.

3.      Grija pentru banii publici – Din păcate, toată lumea cere bani mai mulţi pentru spitale. Câte îngrijiri medicale aţi acordat în spitalizare continuă, care puteau fi evitate şi care putea eficientiza activitatea unităţilor sanitare?

Prin pachetul de bază introducem prevederi legale care să consfinţească aceste principii.

Avem în vedere mai multă ordine în sistem şi mai multă predictibilitate prin definirea clară a criteriilor de spitalizare, pe fiecare tip de spitalizare. Astfel, pachetul de bază defineşte trei modalităţi de acordare a asistenţei medicale spitaliceşti şi criteriile precise pentru fiecare din ele

·        spitalizarea de zi – maxim 12 ore

·        spitalizare continuă care poate fi:

o   de o zi – între 12 şi 24 de ore

o   peste 24 de ore

Vorbim de asemenea despre prevenirea spitalizărilor evitabile - cu excepţia urgenţelor, spitalul trebuie să devină ultima poartă de acces în sistem, doar pentru cazurile care nu pot fi rezolvate la celelalte nivele de asistenţă.

În pachetul de bază se prevede clar faptul că decizia de internare trebuie să ţină cont de epuizarea resurselor diagnostice şi terapeutice din celelalte domenii de asistenţă.

Mai multe detaliile tehnice va da domnul secretar de stat Adrian Pană.

În al doilea rând, după cum ştiţi, în urmă cu trei săptămâni am avut o videoconferinţă cu toţi managerii de spitale din ţară pe tema reconfigurării structurii spitalelor.

Principiul pe care l-am aplicat întotdeauna a fost acela că nu vrem să impunem noi de la minister ce trebuie făcut, ci pornind de la nevoile reale de sănătate ale populaţiei şi de la situaţia în plan local, fiecare manager să identifice soluţii astfel încât spitalele să devină structuri mai eficiente şi mai concentrate pe rezolvarea cazurilor.

Cred că fiecare manager, fiecare autoritate publică locală, ştie ce e mai bine pentru spitalul pe care îl are în coordonare.

Le-am solicitat managerilor ca până la data de 5 februarie să trimită propriile planuri de reconfigurare a spitalelor, în care să urmărească: asigurarea serviciilor medicale la un standard de calitate; echilibrarea cheltuielilor de funcţionare a spitalului între cele destinate medicamentelor, materialelor sanitare, salariilor, utilităţilor; utilizarea optimă a numărului de paturilor; internarea doar a cazurilor care nu pot fi rezolvate la celelalte nivele de asistenţă şi creşterea numărului celor tratate în ambulatoriul de specialitate.

De asemenea, le-am solicitat managerilor de spitale să-şi elaboreze planurile în colaborare cu reprezentanţii autorităţilor  locale şi ai profesioniştilor din sistemul sanitar, respectiv ai sindicatelor reprezentative.

Vreau să le transmit managerilor de spitale, nu tuturor, se ştiu cei care sunt vizaţi, că sunt supărat pe modul în care au înţeles să trateze acest subiect şi să răspundă acestei solicitări. Nu era în interesul cuiva din Minister, ci al lor, să elaboreze aceste planuri de eficientizare a activităţii spitalelor.

Din păcate, n-au trimis toate spitalele, iar dintr-o primă analiză am constatat că managerii nu au înţeles nimic din ce aveau de făcut. Iar DSP-urile nu şi-au îndeplinit misiunea de a spraveghea, îndruma, controla şi aplica politica ministerului în acest domeniu atât de important.

Îi întreb pe manageri, ce să înţelegem de aici, că lasă decizia la latitudinea ministerului?

Vă atenţionez că a răspunde altfel decât trebuie demonstrează că nu vă pasă de soarta spitalelor şi ne obligaţi să luăm noi decizii în locul dumneavoastră.

Am considerat că aşa e firesc, nu să vă spunem noi, de la Bucureşti, cum să faceţi, cum să vă organizaţi, ci doar să stabilim un cadru general, pornind de la realitatea îngrijorătoare pe care cred că o ştim cu toţii şi nu se poate preface nimeni că nu există.

Vreau să vă dau şi public câteva date, care cred eu că sunt relevante în susţinerea acestui demers. Ele arată realitatea unui sistem spitalicesc cu dezechilibre şi care utilizează ineficient banii publici. Este vorba despre date rezultate în urma centralizării şi analizei raportărilor trimise chiar de spitale.

o   În ce priveşte rata de utilizare a paturilor - peste 75% din secţiile la nivelul fiecărui judeţ sunt subutilizate în diferite grade (adică sunt sub 80% grad de utilizare).

o   De exemplu: pentru specialitatea endocrinologie rata de ocupare a paturilor la nivel naţional este de 60%, în condiţiile în care rata optimă de utilizare este de 80%. În cazul spitalelor municipale rata de ocupare pentru această specialitate este de 45,6%. Adică aproximativ 40% din paturi nu-şi găsesc justificarea.

o   La oftalmologie – rata naţională de ocupare a paturilor este de 61%, pentru spitalele judeţene aceasta este de 58%, iar pentru cele orăşeneşti de 33%.

o   Se constată diferenţe semnificative, în funcţie de specialităţi, zone geografice, tipuri de spitale sau medii de rezidenţă. Sunt secţii de chirurgie în care se efectuează 10 operaţii pe lună. Altele sunt supraaglomerate cu cazuri care nu necesită internare în spital – exeme simple în secţiile de dermatologie, infecţii ORL necomplicate la adult, proceduri de recuperare care pot fi efectuate complet în ambulatoriu. Sunt doar câteva exemple.

o   Un alt indicator al faptului că spitalele nu fac ceea ce trebuie este rata de reinternări şi transferuri. Astfel, la până în 30 de zile de la prima externare, 12% din cazuri (ca medie naţională) sunt reinternate.

o   Pentru fiecare judeţ există între 17 şi 25 de episoade de  spitalizare continuă anual la fiecare 10.000 de locuitori.

Regret faptul că deşi fiecare spital a primit toate datele cu privire la deficienţele pe care trebuie să le corecteze, acest lucru nu s-a întâmplat. Atenţionez managerii de spital că vom lua măsuri şi le vom face publice pentru că pacienţii au dreptul să ştie cum sunt cheltuiţi banii publici. Voi solicita CNAS să verifice modul în care se fac raportările cazurilor la spitale şi acolo unde există aspecte neconforme, să fie imputate celor responsabili.

Nu ne mai putem juca cu banul public. Poate veţi înţelege cât de superficial aţi tratat ceea ce trebuia să faceţi. Vă mai dau un termen – 20 februarie 2014, pentru a reactualiza planul de reconfigurare, ţinând cont de realităţi. În foarte scurt timp, vom afişa Hotărârea de Guvern privind Planul Naţional de Paturi.

Vă atrag atenţia că nimeni nu va primi niciun pat în plus dacă nu va veni cu planul de reconfigurare a unităţii sanitare, ţinând cont de toţi indicatorii.

Vom încerca să facem mai multe controale prin CNAS. În  continuare, vă spun că sunt foarte supărat fiindcă nu am crezut că există atât de multă indiferenţă din partea dumneavoastră.

 

Exemple oferite:

 

La specialitatea oncologie medicală, spitalul municipal Caracal raportează un ICM de 2,1, pe locul doi din ţară, spitalul judeţean de urgenţă Slobozia ICM 1,74 (locul 5) şi spitalul orăşenesc Bolintin-Vale ICM 1,5 (locul 7) la nivel naţional, înaintea Institutului Regional de Oncologie Iaşi cu un ICM de 1,33.

În specialitatea cardiologie, în topul complexităţii cazurilor tratate se află spitalul orăşenesc Târgu Neamţ (ICM 1,72), care potrivit acestor raportări ar trata cazuri mai complexe decât institutele de specialitate, cum ar fi C C Iliescu (ICM 1,67). La acelaşi nivel se raportează şi de la spitalul municipal din Odorheiul Secuiesc.

La neurologie, spitalul judeţean Zalău (ICM 1,94) şi spitalul orăşenesc Câmpeni (ICM 1,88) sunt între primele 7 spitale din ţară în ce priveşte complexitatea cazurilor raportate.

La specialitatea boli infecţioase, pe primul loc după raportări este spitalul Ioan cel Nou Suceava (ICM 1,73), urmat de spitalul municipal Blaj (ICM 1,59), care potrivit acestor date ar trata cazuri mai complexe decât spitalul Matei Balş din Bucureşti (ICM 1,50) sau spitalul de boli infecţioase Cluj Napoca (ICM 1,51).

La specialitatea endocrinologie, pe locul doi din ţară se află spitalul municipal Câmpulung (ICM 1,37).

La diabet zaharat, sunt în top spitalul din Turda (ICM 1,44) şi Târgu Neamţ (ICM 1,33), înainte spre exemplu de spitalul clinic de urgenţă Târgu Mureş.

Declaraţii privind campania de vaccinare 2013-2014

Profit de ocazie fiindcă sunt prezenţi la această videoconferinţă atât Directorii direcţiilor judeţene de sănătate publică şi a Municipiului Bucureşti, cât şi reprezentanţii medicilor de familie pentru a vă face un anunţ. La începutul acestei săptămâni, Comitetul Naţional de Vaccinologie ne-a transmis că poate fi încheiată campania de vaccinare pentru sezonul 2013-2014, având în vedere evoluţia lentă a virusului gripal, număr mic de cazuri confirmate cu gripă anul acesta spre deosebire de anii anteriori, precum şi faptul că imunizarea organismului se produce în interval de 3 săptămâni de la vaccinare.  Practic, cei care s-ar vaccina astăzi, ar fi protejaţi abia peste 3 săptămâni, adică la sfârşitul lunii februarie, când deja nu se mai impune.

Recomandarea Comitetului Naţional de Vaccinologie a fost epuizarea stocurilor existente în acest moment în teritoriu, la DSP-uri şi în cabinetele medicilor de familie, cantitate care acoperă nevoia de vaccinare pentru întregul sezon, după care campania de vaccinare poate fi declarată încheiată.

Îi rog pe medicii de familie care mai au stocuri să încerce să îî convingă persoanele cu riscuri foarte mari să se vaccineze în această perioadă. În cazul în care nu vor dori să se vaccineze, declarăm închisă campania de vaccinare.

În condiţiile excepţionale din acest sezon, în care circulaţia virusului gripal a fost redusă, aproximativ 80.000 doze se află încă în stocurile direcţiilor de sănătate publică şi în teritoriu la medicii de familie.

Din datele furnizate de Institutul Naţional de Sănătate Publică care monitorizează situaţia la zi a cazurilor de îmbolnăviri cu virus gripal, în data de 04.02.2014 erau înregistrate la nivel naţional 23 de cazuri de gripă confirmate, faţă de 67 de cazuri de gripă înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Orice ţară trebuie să aibă un stoc de vaccin pentru situaţii excepţionale. De aceea, pentru a asigura protecţia maximă obligatorie a populaţiei, am urmat recomandarea ANMDM ca stocul de vaccin gripal produs la Institutul Cantacuzino să rămână în custodia Institutului pentru cazuri de pandemie sau pentru orice situaţie excepţională cu care ne-am putea confrunta şi se vor putea utiliza numai în conformitate cu recomandarea ANMDM, singura entitate instituţională specializată şi autorizată să exprime puncte de vedere în acest domeniu.

Comisia de specialitate care a fost numită pentru finalizarea studiului clinic asupra vaccinul gripal ne-a comunicat faptul că rezultatele finale ale testelor referitoare la eficacitatea produsului vor fi disponibile după data de 25.02.2014.

În consecinţă, rezultatele finale şi toate răspunsurile tehnice vor fi făcute publice după această dată de către ANMDM şi Institutul Cantacuzino.

  • Newsletter


  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati chirurgicale

  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati medicale

  • "Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă."
    Michel de Montaigne
    "Un sistem de medicină de familie foarte bine pus la punct, cu medici bine pregătiţi si informati va face ca pacienţii să nu fie nevoiţi să se ducă la spital cu orice afecţiune minoră". Tony Mathie, președintele WONCA Europe
    admin@amfms.ro