Romania si Bulgaria pregatesc o mutare importanta pentru piata farmaceutica europeana. Duminica, ministrul bulgar al Sanatatii, Petar Moskov, a anuntat ca Bulgaria si Romania vor incepe sa cumpere impreuna medicamente scumpe . Nicolae Banicioiu, ministrul Sanatatii, a confirmat astazi existenta proiectului precizand pentru HotNews ca initiativa nu va include doar medicamentele pentru bolile rare ci, in general, toate medicamentele scumpe. Proiectul romano-bulgar se inscrie intr-o tendinta europeana similara, despre care HotNews a scris la sfarsitul saptamanii trecute .
Scopul acestui proiect este de a obtine preturi mai ieftine din partea producatorilor farma. “Atat eu, cat si colegul bulgar, vom prezenta initiativa prim-ministrilor, apoi vom discuta formal si cu autoritatile de la Bruxelles”, a declarat Nicolae Banicioiu pentru HotNews. “Am vrea sa grabim lucrurile si sa putem face asta impreuna cat de curand. Bulgaria este foarte deschisa. Acordul se va referi la medicamentele scumpe in general, inclusiv cele orfane [pentru bolile rare, n.red.]. Detaliile raman sa fie stabilite”, a mai spus ministrul Nicolae Banicioiu.
Conform declaratiilor ministrului roman, cat si ale omologului sau bulgar, cuplul romano-bulgar va incerca sa convinga si alte tari europene sa se alature acestei “uniuni farmaceutice”. Deschidere ar putea exista din partea membrelor UE din fosta Iugoslavie, in timp ce tari precum Ungaria sunt mai putin dispuse sa se alature unui astfel de proiect.
CONTEXT
Anuntul vine la finalul unei saptamani in care au aparut mai multe semnale despre o posibila reformare a mecanismelor europene de negociere a preturilor medicamentelor cu industria farmaceutica.
Olanda, Belgia si Luxemburg sunt pe cale sa formeze un Benelux al negocierii preturilor la medicamente. La finalul acestui an cele trei guverne sunt decise sa initieze un proiect pilot prin care sa negocieze impreuna preturile cu companiile farmaceutice. Planul Benelux se limiteaza deocamdata la negocieri pentru medicamentele destinate bolilor rare, “dar nu excludem nimic”, a declarat pentru Politico purtatorul de cuvant al ministerului belgian al Sanatatii.
Faptul ca, astazi, o companie farma negociaza pretul medicamentelor doar cu guvernul national al unei tari, scade din forta de negociere a guvernului respectiv. Centralizarea acestor negocieri ar putea creste posibilitatea obtinerii unor preturi mai scazute pentru noile terapii, in conditiile unei viguroase preventii a coruptiei.
Miercurea trecuta, intr-o initiativa fara precedent, doua dintre cele mai credibile organizatii europene de pacienti, Forumul European al Pacientilor si EURORDIS, au solicitat oficial guvernelor UE sa colaboreze mai intens pentru a stabili un sistem comun de fixare a preturilor pentru noile medicamente intrate pe piata. Cele doua asociatii au trimis scrisori fiecarui guvern UE, inclusiv celui de la Bucuresti, solicitand „mai degraba o abordare europeana a pietei decat una fragmentata la nivel national”.
Centralizarea la nivelul Uniunii Europene a mecanismelor de stabilire a preturilor pentru medicamentele noi va creste puterea de negociere a statelor cu industria farmaceutica. In urma cu trei luni, intr-o dezbatere la Parlamentul European, s-a explicat functionarea unui posibil viitor model: pretul de baza pentru o terapie noua s-ar stabili la Bruxelles, el fiind valabil in toate statele membre. In functie de un index de bogatie al tarilor UE va fi stabilit ulterior gradul de subventionare in fiecare stat membru: daca pentru un medicament nou pretul negociat la nivel UE este de 1 euro, in functie de indexul de bogatie Germania va plati 1,2 euro, iar Romania 0,75 euro pentru acelasi medicament.
Initiativa de miercuri propune si stabilirea unui mecanism comun la nivel european de evaluare a noilor medicamente din punct de vedere al eficientei economice - daca medicamentul X are o eficienta terapeutica suficient de mare incat sa fie subventionat de catre stat.
In prezent, exista o retea europeana de evaluare a tehnologiilor medicale, dar fara niciun fel de influenta asupra stabilirii preturilor la nivel national. Departamentul similar din Romania, organizat in cadrul Agentiei Nationale a Medicamentului, are doar cativa angajati si a fost infiintat cu putin timp in urma. In lipsa unui astfel de mecanism, guvernul Romaniei a subventionat ani de zile substante inutile, precum Gingko Biloba, din motive cu totul si cu totul dubioase.
Un alt semnal a venit tot saptamana trecuta cand recomandarile Parlamentului European pentru negocierile dintre SUA si UE in privinta acordului comercial TTIP au inclus o referinta foarte importanta pentru piata farmaceutica europeana . Parlamentarii solicita Comisiei Europene sustinerea in continuare a prevederilor care permit asa-numita „licentiere obligatorie” – adica posibilitatea ca medicamentele inca aflate sub patent sa poata fi produse fara consimtamantul producatorului care detine patentul.
HotNews a publicat de curand o investigatie despre posibilitatea aplicarii licentierii obligatorii in contextul Romaniei unde tocmai au intrat pe piata unele dintre cele mai scumpe medicamente din lume , antiviralele anti-hepatita C, pentru care Guvernul Romaniei ar putea obtine preturi mai bune decat cele practicate in SUA sau vestul Europei.
Guvernele statelor UE, avand la dispozitie bugete tot mai mici si cheltuieli cu sanatatea tot mai mari, nu par a mai fi dispuse sa plateasca sume exorbitante industriei farmaceutice pentru noile medicamente aparute, mai ales ca o parte din activitatile de cercetare fundamentala in domeniu sunt subventionate chiar de statele respective: in Europa prin institutiile academice si in Statele Unite prin finantarile acordate de National Institutes of Health.
