Verificările efectuate de Curtea de Conturi asupra CNAS şi a caselor judeţene au scos la iveală o serie de nereguli, inclusiv prejudicii.
Într-un singur an s-au produs prejudicii de aproape 16,5 mil. lei şi abateri de la legalitate de aproape 600 mil. lei
S-au decontat cheltuieli de internare de o zi, deşi pacienţii se aflau internaţi în alte spitale, dar şi servicii către persoane decedate
Haosul financiar din domeniul medical, scos la iveală rând pe rând de diferite persoane fizice, oficiali sau instituţii publice, este dovedit acum şi de auditul privind activitatea din 2014 efectuat de Curtea de Conturi la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), cât şi la casele judeţene de asigurări de sănătate.
Potrivit concluziilor Curţii, au fost estimate venituri suplimentare în sumă de 174.000 lei, prejudicii de aproape 16,5 mil. lei şi abateri de la legalitate şi regularitate de... aproape 600 mil. lei. Printre principalele constatări identificate de Curtea de Conturi privind crearea unor prejudicii se numără validarea şi decontarea nelegală a serviciilor de asistenţă spitalicească - internare de zi - pentru persoane care figurau în aceeaşi perioadă în internare continuă în cadrul altor unităţi sanitare, în sumă estimată de 847.000 lei, precum şi decontarea unor servicii raportate de furnizorii de servicii medicale (asistenţă medicală primară, asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile paraclinice şi clinice, servicii de acordare a dispozitivelor medicale), precum şi a unor prescripţii de medicamente eliberate de către furnizorii de produse farmaceutice, pe numele unor persoane decedate, prejudiciul în acest din urmă caz fiind estimat la 693.000 lei.
Prejudicii de peste 1,5 mil. lei au fost create prin „validarea şi decontarea nelegală a serviciilor medicale raportate de ambulatoriile de specialitate (paraclinice şi clinice), medici de familie şi a unor prescripţii medicale emise pentru pacienţii internaţi în aceeaşi perioadă în spitale în regim de spitalizare continuă”, deşi în perioada spitalizării continue, spitalele sunt obligate să suporte toate cheltuielile, serviciul medical fiind cuprins în structura tarifului pe caz rezolvat aferent spitalizării continue.
Potrivit Curţii de Conturi, s-au validat şi decontat ilegal şi prescripţii medicale cu compensare de 90% din preţul de referinţă al medicamentelor, unor persoane care nu se încadrau în categoria “pensionari cu venituri numai din pensii de până la 700 lei/lună”, prejudiciul estimat în acest caz fiind de 1,3 mil. lei.
Or, prescrierea reţetelor compensate cu 90% din preţul de referinţă al medicamentelor se efectuează de către medicii de familie în baza prezentării ultimului talon de pensie şi a declaraţiilor pe proprie răspundere ale pacienţilor, iar decontarea acestor medicamente compensate este suportată în cuantum de 50% din bugetul FNUASS şi 40% din transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii către bugetul FNUASS.
Decontări ilegale de peste 9 mil. lei către asiguraţii „veterani”
Un alt aspect descoperit în urma auditului a fost crearea unui prejudiciu de peste 9 mil. lei prin decontarea ilegală a unor prescripţii medicale cu compensare de 100% din preţul de referinţă al medicamentelor, pentru asiguraţii veterani, „în condiţiile în care persoanele respective nu deţineau această calitate conform prevederilor legale, respectiv nu figurează în baza de date a veteranilor furnizată de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP)”.
Totodată, au fost validate şi decontate nelegal medicamente în regim de compensare pentru persoane care nu se încadrau în categoria persoanelor cu handicap, persoane care nu se încadrau în categoria beneficiarilor de indemnizaţii de şomaj, precum şi unor persoane care beneficiau de ajutor social.
RMN decontat cu 57% mai mult
Pe de altă parte, Curtea a descoperit prejudicii de 420.000 lei create prin decontarea ilegală a unor servicii medicale în asistenţa medicală de specialitate din ambulatoriu, pentru specialităţile paraclinice la tarife peste nivelul prevăzut în actele normative în vigoare.
„La încheierea contractelor de furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală de specialitate din ambulatoriu, pentru specialităţile paraclinice şi la decontarea contravalorii serviciului medical prestat „RMN regiuni coloana vertebrală (cervicală, toracică, lombosacrată) nativ” (cod R_070), nu s-a urmărit respectarea prevederilor legale referitoare la nivelul tarifelor decontate de casa de asigurări de sănătate. Astfel, deşi pentru serviciul menţionat mai sus tariful aprobat a fost de 399,12 lei/serviciu, serviciile paraclinice au fost validate şi decontate la tariful unitar de 625,3 lei/serviciu, respectiv cu circa 57% mai mare, contrar prevederilor legale”, notează Curtea de Conturi.
24 de case judeţene au încasat 416 mil. lei în plus de la asiguraţi
O gravă neconformitate priveşte nerespectarea de către CNAS a prevederilor legale privind evidenţierea şi urmărirea încasării veniturilor FNUASS, Curtea de Conturi descoperind că „între drepturile de încasat din contribuţii de asigurări sociale de sănătate raportate de casele judeţene de asigurări de sănătate şi centralizate de CNAS prin contul de execuţie, în sumă de 7.447.279 mii lei şi drepturile de încasat confirmate de unităţile teritoriale ale ANAF, în sumă de 7.031.093 mii lei, s-a constatat la 31.12.2014 o diferenţă în plus de 416.186 mii lei, care provine de la un număr de 24 case de asigurări (din cele 42 CJAS), ceea ce denotă faptul că între aceste instituţii nu s-au efectuat punctaje la finele anului, în vederea stabilirii situaţiei reale a acestor contribuţii”.
Pe de altă parte, trei case judeţene de asigurări de sănătate au corectat creanţe din contribuţii de asigurări sociale de sănătate aproape 60 mil. lei, prin stornarea acestora din evidenţa contabilă, „nelegal, fără documente justificative legale, fără să cunoască în analitic ce reprezintă aceste sume stornate şi, nu în ultimul rând, fără o clarificare a neconcordanţelor stabilite între evidenţele CJAS şi evidenţele Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP), ci doar pe baza unor solduri nefundamentate, transmise de către DGFP”.
„CNAS nu a întreprins niciun demers în vederea stabilirii situaţiei reale, pe vechime, a drepturilor de încasat din contribuţii de asigurări sociale de sănătate datorate de angajatori şi asiguraţi, înregistrate în evidenţa contabilă a CNAS, corelate cu cele raportate de către ANAF. Această abatere a fost constatată şi cu ocazia efectuării misiunii de audit financiar la CNAS în anul 2013, urmare căreia a fost emisă Decizia Curţii de Conturi nr.15/2013, măsura fiind contestată de CNAS însă, potrivit Sentinţei civile nr.1045/28.03.2014 a Curţii de Apel Bucureşti, instanţa a respins acţiunea formulată de reclamanta CNAS în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, actualmente dosarul aflându-se în recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României”, notează Curtea de Conturi.
