„Acest avantaj oferit de Apple și de Facebook este o înțelegere cu diavolul, deghizată într-un beneficiu pentru egalitatea de gen”, reacționează NY Post. Spunem „Nu” companiilor care încearcă să convingă femeile să își „negocieze” ceasul biologic ca să poată munci mai mult, spunem „Nu” companiilor care se folosesc de insecuritățile femeilor în timp ce le vând ideea că înghețarea ovulelor e marele «panaceu feminist»”, scriu cei de la NY Post.

În același timp, DW atrage atenția că nu este o acțiune altruistă din partea companiilor, interesate deodată de fertilitatea angajatelor, iar Financial Times are o abordare satirică, întrebându-se dacă un „ovul înghețat de la Apple va mai fi compatibil cu mama sa după mai mulți ani, în care s-au lansat produse noi”. Observaţia face aluzie la faptul că la anumite produse Apple nu se pot face update-uri de soft, ci trebuie cumpărate cele mai recente versiuni ale produselor.

Ce nu știi despre înghețarea ovulelor

Lăsând glumele la o parte, cei de la Financial Times ridică o problemă importantă, care este mai degrabă ignorată atunci când se ia decizia de înghețare a ovulelor în scopul amânării unei sarcini. Problema este că această procedură nu afectează cu nimic ceasul biologic, nici nu îl poate opri și nici nu îl poate da înapoi. Deși se poate garanta o sarcină, mama trebuie să ia în calcul toate dezavantajele și pericolele unei sarcini la o vârstă înaintată, atât în ce privește nașterea, cât și creșterea și educarea copilului.

Dar nici aspectul garantării unei sarcini nu este atât de clar și roz cum îl fac să pară companiile care oferă un plan de finanțare pentru procedură. Acestea organizează adevărate petreceri, unde femeile doritoare beau cocktailuri gratuite, primesc informații, schimbă opinii, dar mai mult decât atât li se vinde un produs ce promite să le împlinească visurile. Aici vin doctori care ignoră toate aspectele negative sau cel puțin îngrijorătoare ale procedurii, pentru a promite o rată de succes mai mare decât cea pe care o dau studiile din jurnalele de specialitate, scrie Slate.

La aceste întâlniri nu se vorbește despre cât de greu este ca decongelarea să producă ovule viabile sau de șansele de fertilizare după această etapă. Nici nu se spune că datele Asociației Americane pentru Medicină Reproductivă arată că atunci când o femeie sub 38 de ani apelează la această procedură, șansele ei de a rămâne însărcinată sunt între 2 și 12%. Pentru o femeie trecută de această vârstă, șansele scad și mai mult. De aceea, medicii spun din prima că recomandă cel puțin două sesiuni de recoltare, după ce s-a urmat un tratament hormonal injectabil.

De asemenea, nimeni nu își pune probleme de natură etică. La fel ca în cazul fertilizării in vitro, vorbim de zeci de mii de embrioni sănătoşi care nu vor deveni niciodată copii. În afară de embrionii sănătoşi care sunt implantaţi prin fertilizare in vitro şi devin copii născuți sănătoşi şi la termen, în majoritatea situațiilor părinții decid să păstreze embrionii viabili neimplantați, care sunt înghețați. Numărul acestora se ridica la 600.000, acum un an de zile, doar în Statele Unite.

Familia, în pauză

Impulsionarea femeilor către carierism vine în circumstanțele în care ultimele studii Pew arată că un număr record de americani nu au fost căsătoriți niciodată, mai exact 42 de milioane, adică 20% din populația adultă. Dacă în 1960, doar 10% dintre bărbați și 8% dintre femei nu se căsătoriseră niciodată, în 2012 s-a ajuns la 23% dintre bărbați și 17% dintre femei, cu vârste peste 25 de ani.

Creșterea acestor procente este pusă pe seama mai multor factori, printre care creșterea mediei de vârstă la care se căsătoresc acum oamenii, faptul că din ce în ce mai multe persoane preferă o relație de coabitare, chiar când vine vorba și de creșterea copiilor, arată studiul. La acestea se mai adaugă, „schimbarea atitudinii publice, schimbarea tiparelor demografice și problemele economice”, citează Reuters.

Partea bună este că 53% dintre cei care nu s-au căsătorit până acum spun că o vor face, într-un final, iar pentru asta, 78% dintre femei caută pe cineva care să aibă un serviciu stabil, iar 70% dintre bărbați caută pe cineva care să aibă aceeași viziune privind creșterea copiilor. Acum, nu știu la câți dintre aceștia viziunea coincide cu situația creată, în care femeile doresc să amâne sarcina cât mai mult.

Încă o decizie de luat

Poate cel mai greu de înțeles este nevoia subită de amânare a lucrurilor care ne definesc viața. Unii sociologici sunt de părere că tinerii de 25-30 de ani experimentează la sfertul vieții criza existențială prin care părinții lor treceau abia pe la 50 de ani. Altă explicație ar fi, așa cum semnala psihologul Barry Schwartz, că multitudinea de opțiuni nu sporește libertatea, așa cum s-ar intui, ci crește tensiunea de a lua decizia „corectă”. Iar pe măsură ce timpul trece și lucrurile nefăcute se adună, crește totodată și presiunea resimțită.

Această atitudine este exact contrariul a ceea ce ar fi benefic pentru noi. „Știm că 80% din momentele definitorii pentru viață se întâmplă până la 35 de ani. Știm că însuşi creierul are ultimul puseu de creștere pe la 20 de ani și se pregătește pentru viața de adult…, știm că personalitatea se schimbă cel mai mult tot pe la 20 de ani și că fertilitatea unei femei e la cote maxime la 28 de ani, iar lucrurile se complică după 35 de ani. Deci la 20 de ani e timpul să te educi cu privire la corpul tău și la opțiunile pe care le ai”, spune dr. psihoterapeut Meg Jay, într-o prezentare TED.

Astăzi însă, odată cu creșterea speranței de viață, s-a decalat felul în care percepem trecerea timpului în propria viaţă. Ce făceau părinții noștri la 20 de ani noi facem la 25, ce făceau la 30 de ani noi facem la 35 și tot așa. Deși nu pare a fi o atitudine de viață proastă, întrucât împinge activitatea până la vârste mai înaintate, efectele negative încep să se cunoască, în special în ceea ce privește familia și sarcinile târzii. Facebook, Apple și celelalte companii care promovează acest stil de viață nu fac un favor nimănui.