România a avut nu mai puţin de opt miniştri ai Sănătăţii în ultimii şase ani, unii dintre ei cu mandate scurte, de doar două-trei luni. Sistemul sanitar funcţionează pe avarie tocmai din cauza acestor schimbări frecvente de viziune, arată specialiştii, care au afirmat că demisia medicului Patriciu Achimaş-Cadariu, care a ocupat fotoliul de la Sănătate în ultimii şase ani, a venit la timp.

La tabloul miniştrilor care s-au aflat în fruntea Ministerului Sănătăţii se vor mai adăuga, în curând, alte două noi nume: Patriciu Achimaş-Cadariu, ministrul demisionar şi Dacian Cioloş, actualul premier, cel care va asigura interimatul pentru următoarele 45 de zile. Aşadar, Sănătatea a fost guvernată de opt persoane, din partide şi cu viziuni complet diferite în ultimii opt ani. Aceste schimbări frecvente ale conducerii sunt, de fapt, motivul pentru care sistemul de sănătate românesc nu funcţionează, sunt de părere experţii în politici de sănătate publică. Aceştia afirmă, la unison, că fiecare ministru care s-a aflat la cârma Sănătăţii, a încercat să facă o reformă în Sănătate, însă puţini sunt cei care au şi reuşit să îşi îndeplinească obiectivele. Patriciu Achimaş-Cadariu este cel care a ocupat în ultimele şase luni fotoliul de ministru al Sănătăţii. Medicul, care de la bun început a anunţat că nu poate face mari schimbări în Sănătate, a ajuns ministru imediat după tragedia din clubul Colectiv, în urma căreia 64 de persoane şi-au pierdut viaţa.

Multe discuţii s-au purtat în jurul infecţiilor nosocomiale, un subiect aflat în atenţia Guvernului şi acum. Astfel, în luna decembrie, Patriciu Achimaş-Cadariu a cerut o serie de controale ample în cele 12 spitale care i-au preluat pe răniţii de la Colectiv. O parte din aceştia, s-a demonstrat ulterior, au murit din cauza infecţiilor pe care le-au luat din unităţile sanitare. Criza bebeluşilor a isterizat România Planul de combatere al infecţiilor nosocomiale, care a arătat proporţia dezastrului din sistem şi faptul că managerii nu fac raportări corecte, ascunzând „mizeria sub preş”, l-au determinat pe Cadariu şi pe echipa sa să declare că vor fi modificate actele normative, în aşa fel încât managerii care raportează un grad ridicat de infecţii nosocomiale să nu mai fie penalizaţi, aşa cum se întâmplă în prezent. Cadariu a mai anunţat o serie de proiecte care nu au rămas decât pe hârtie, menţionate inclusiv în conferinţa de presă în care şi-a făcut bilanţul la final de mandat. Printre ele se numără un program de educaţie pentru sănătate şi un plan comprehensiv de combatere al cancerului. De numele lui Cadariu au fost legate ultimele două mari scandaluri din Sănătate, cel al dezinfectanţilor, din cauza căruia ministrul a demisionat şi cel al bebeluşilor infectaţi cu o tulpină agresivă de E-coli, cauza îmbolnăvirilor fiind necunoscută până în prezent. Diferenţele de abordare au fost cele care l-au determinat să plece din fruntea ministerului, a subliniat Patriciu Achimaş-Cadariu, în locul căruia va fi ministru interimar chiar Dacian Cioloş, premierul României.

Preţul cel mai mic la medicamente: intenţie şi efecte Înaintea sa, şef la Sănătate a fost Nicolae Bănicioiu, de profesie medic dentist. În timpul mandatului său s-a petrecut tragedia din clubul Colectiv, modul în care a fost acordată asistenţa medicală imediat după tragedie şi ulterior, celor care au rămas în spitale, fiind pus sub semnul întrebării. Bănicioiu s-a remarcat şi prin faptul că în mandatul său a fost scăzut preţul la medicamente, acesta fiind coborât la minimul european. Măsura a fost privită de la bun început cu scepticism de către cei care lucrează în industria farmaceutică, aceştia ameninţând în repetate rânduri că se va ajunge la situaţia în care pacienţii vor fi privaţi de medicaţie. Aceştia din urmă au agreat însă măsura dar au constatat, în timp, că foarte multe tratamente nu se mai găsesc, pe motiv că sunt prea ieftine iar companiile farmaceutice nu mai au un interes în a le produce sau în a le aduce în ţară, ele plecând spre export paralel. Termenele auto-impuse de Nicolăescu nu au fost respectate Tot în mandatul lui Nicolae Bănicioiu, Institutul Cantacuzino a fost trecut din subordinea Ministerului Sănătăţii în cea a Ministerului Educaţiei. Decizia a fost luată la scurt timp după oamenii de la Institut au fost obligaţi să facă vaccin antigripal într-un timp foarte scurt, pentru a îndeplini termenele asumate de Eugen Nicolăescu, PNL-istul care a fost şef la Sănătate înainte ca Bănicioiu să preia mandatul. Cele 400.000 de doze s-au dovedit a fi neconforme şi nu au primit aviz de punere pe piaţă. În luna aprilie 2014 Nicolăescu anunţa că ar fi trebuit să intre în vigoare pachetul de servicii medicale de bază, urmând ca pachetul de programe naţionale să fie implementat abia în august, iar cel minim să devină funcţional începând cu luna ianuarie 2015. Acestea au devenit funcţionale după ce el a demisionat, în contextul scandalului dozelor neconforme produse de Institutul Cantacuzino.

Pachetul de bază şi asigurările private, aduse în discuţie în mandatul lui Cepoi Eugen Nicolăescu, a preluat fotoliul de ministru de la Raed Arafat, care a fost ministru interimar al Sănătăţii timp de câteva luni în decursul anului 2012, funcţie preluată după ce fostul premier Victor Ponta a asigurat, la rândul său, interimatul timp de 45 de zile. Asta după ce medicul Vasile Cepoi şi-a dat demisia pe 1 octombrie în urma unor acuzaţii lansate de Agenţia Naţională de Integritate. Concret, Cepoi a fost acuzat de conflict de interese, însă la scurt timp acesta a fost informat că nu va fi urmărit penal de procurori.   Vasile Cepoi a încercat, pe durata scurtului său mandat, să facă o reformă a sănătăţii. Acesta a adus în discuţie necesitatea unui pachet de servicii medicale de bază, a asigurărilor facultative dar şi a pachetului social de servicii medicale, acesta din urmă fiind accesibil persoanelor cu venituri reduse. De asemenea, Cepoi milita pentru reforma asigurărilor de sănătate şi transformarea sistemului din instituţie publică în structuri mutuale. În ceea ce priveşte spitalele, proiectul de lege arăta că acestea pot fi publice, private sau publice cu structuri în care se desfăşoară activitate privată.   Înaintea sa la cârma ministerului Sănătăţii s-a aflat Ladislau Ritli, care a preluat şefia instituţiei în luna august 2011. În timpul mandatului său, a fost extinsă reţeaua centrelor de permanenţă, în 2012 ajungându-se la 195 de astfel de centre. Ritli a predat portofoliul de la Sănătate pe 6 februarie 2012, odată cu demisia Guvernului Boc.

Sursa

  • Newsletter


  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati chirurgicale

  • Centrul Medical NOVA VITA TgMures Specialitati medicale

  • "Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă."
    Michel de Montaigne
    "Un sistem de medicină de familie foarte bine pus la punct, cu medici bine pregătiţi si informati va face ca pacienţii să nu fie nevoiţi să se ducă la spital cu orice afecţiune minoră". Tony Mathie, președintele WONCA Europe
    admin@amfms.ro