Începând cu luna aprilie, data la care este aşteptat să intre în vigoare pachetul de servicii medicale de bază, pacientul român va avea un alt traseu de urmat până să ajungă la doctorul specialist.
Acesta va fi obligat să meargă prima oară la medicul de familie, ulterior, dacă este cazul, la medicul din ambulator, şi doar în ultimă fază se va putea interna într-un spital, soluţie preferată de cei mai mulţi în momentul de faţă.
Deja încărcaţi de pacienţi, dar şi de multă birocraţie, medicii de familie susţin că nu vor putea face faţă fluxului mare de pacienţi care urmează să le treacă pragul. Scenariul la care se aşteaptă în acest moment specialiştii ar fi acela în care pacienţii vor forma cozi interminabile la cabinetele medicilor de familie.
„Nu suntem speriaţi de numărul mare de pacienţi care vor veni la noi. Dar vom accepta acest pachet de bază numai dacă autorităţile vor înţelege că activitatea unui medic de familie în România este prea birocratică. Dacă Ministerul Sănătăţii şi Casa de Sănătate nu vor înţelege că este nevoie de un sistem de documente cât mai simplu, vom fi de-a dreptul sufocaţi”, a explicat doctorul Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF).
Pacienţii, programaţi după data naşterii
Pacienţii vor fi programaţi la doctorul de familie în funcţie de luna naşterii, după cum au stabilit reprezentanţii ministerului. Însă, punctează aceştia din urmă, dacă o persoană nu reuşeşte să ajungă la control, asta nu înseamnă că pierde şansa de a-şi evalua starea de sănătate, susţine Adrian Pană, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.
„O primă evaluare va fi realizată în preajma zilei de naştere a fiecărui cetăţean, evaluările ulterioare urmând să fie programate de către medicul de familie şi persoana examinată în funcţie de riscul de afecţiuni identificat”, spune acesta.
De cealaltă parte, conducerea Ministerului Sănătăţii susţine că intenţia este de a-l responsabiliza pe pacientul român. Nu este de acord cu aplicarea unor sancţiuni, aşa cum au făcut alte state din Europa, dar speră că, în timp, campaniile de informare şi educare îi vor determina pe cetăţeni să meargă de bună-voie la doctorul de familie. Medicul Sandra Alexiu susţine ideea responsabilizării.
„Vă asigur că nu se vor îmbulzi la uşa cabinetului dacă nu îi cheamă cineva. În străinătate, sunt penalizaţi prin modificarea ratei la asigurări”, atrage atenţia doctorul.
România introduce listele de aşteptare
Şefii de la Sănătate au încercat să bată în cuie şi numărul de controale de care ar putea beneficia un asigurat, în funcţie de vârsta pe care o are.
Astfel, fiecare cetăţean asigurat care are până în 40 de ani va fi obligat să treacă pe la medicul de familie o dată la trei ani, în timp ce românii trecuţi de 40 de ani vor fi nevoiţi să ajungă la uşa medicului de familie anual, pentru un control periodic. Puţin, spun pacienţii, suficient, susţin oficialii.
Potrivit secretarului de stat în MS, Adrian Pană, ideea pe care se axează noul pachet de bază este aceea de a sprijini pacienţii astfel încât să nu devină pacienţi. „Se vor acorda intervenţii periodice şi riguroase pentru păstrarea sănătăţii la toate vârstele”, susţine Pană, care vrea ca sistemul românesc să nu se mai ghideze după principiul „primul venit, primul servit”, iar asiguraţii să fie programaţi în funcţie de gravitatea problemei.
Reprezentanţii pacienţilor nu sunt tocmai de acord cu această soluţie găsită de mai marii de la Sănătate. „Pentru pacient, cel mai bine ar fi să poată avea acces la medic oricând, nu pe bază de programare.
Cabinetele ar trebui să fie cu mai mulţi medici, care să colaboreze, să nu existe liste de aşteptare, iar urgenţele să aibă întâietate, dar fără ca ceilalţi să fie dezavantajaţi”, adaugă şi Radu Gănescu.
Riscograma, elementul-cheie în prevenţie
Medicii de familie, care se plâng de faptul că bugetul pe care îl au la dispoziţie este unul mic şi care nu poate susţine modificările anunţate în sistem, vor testa pacienţii, fie ei sănătoşi, fie suferinzi, cu ajutorul unei riscograme.
Concret, riscograma este un formular care cuprinde o serie de întrebări, diferite pe categorii de vârstă, la care pacientul trebuie să răspundă. Tot în riscogramă se regăsesc şi rezultatele celorlalte examinări făcute de pacient, dar şi analizele pe care acesta ar trebui să le facă.
„Este un instrument foarte util, dar trebuie să fie uşor de utilizat. În principiu, completarea riscogramei nu ar trebui să depăşească un minut”, a explicat medicul Sandra Alexiu.
Cum se obţine o analiză în afara celei prevăzute în pachet
Dacă o persoană are cinci probleme noi pe an le poate explora pe toate, ţinând cont de ghiduri, de explorările deja făcute şi de relevanţa lor.
„Se are în vedere elaborarea de criterii clare pentru recomandarea investigaţiilor scumpe, dar şi pentru repetarea investigaţiilor. Nu în ultimul rând, este important controlul calităţii în laboratoare privind acurateţea rezultatelor”, spune Adrian Pană.