Ce este Riscograma
„Riscograma” este un instrument, un formular asemeni unei „liste de verificare”, care cuprinde toate intrebarile, examinarile si, dupa caz, analizele specifice pentru fiecare grupa de varsta, precum si concluzia medicului privind riscurile individuale depistate, nivelul acestora si interventiile recomandate pentru reducerea riscului.
Potrivit lui Adrian Pana, primul astfel de instrument a fost conceput si utilizat in PNESSP si se are in vedere actualizarea si optimizarea acestuia pentru utilizare de rutina in consultatia preventiva periodica.
In cazul persoanelor care au deja boli cronice, de exemplu persoane cu boala cardiovasculara deja diagnosticata, consultatia preventiva periodica nu va mai include evaluarea riscului cardiovascular, acesta fiind monitorizat activ prin alta categorie de consultatii ,de tip cronic- si anume consultatiile de monitorizare activa pentru risc cardiovascular crescut. In schimb, vor fi utilizate celelalte rubrici ale „riscogramei” pentru a inventaria si documenta protectia fata de alte riscuri specifice varstei -cancer, depresie, etc., precum si comportamentele cu risc legate de stilul de viata.
Se recomanda evitarea investigatiilor dublate, triplate, prin trimiterea pacientului de la un doctor la altul
Atat pentru persoanele sanatoase evaluate pentru stabilirea riscului individual cat si pentru persoanele depistate cu risc crescut, evaluarea clinica si investigatiile se vor face conform recomandarilor de buna practica bazate pe dovezi si enuntate in ghiduri si protocoale de practica, acestea urmand sa fie adoptate prin consens cu comisiile de specialitate relevante, analizele de screening asigurate fiind cele stabilite in riscograma.
In cazul unui episod de boala nou aparut, pacientul are dreptul pana la 6 analize, iar investigatiile se recomanda in general pe baza ipotezei diagnostice initiale , adica boala suspectata cu cea mai mare probabilitate, cu scopul de a o confirma sau infirma si vor fi alese cele care au cea mai mare valoare de predictie pentru diagnosticul respectiv, cu evitarea explorarilor nerelevante.
Dupa cum sustine secretarul de Stat Adrian Pana, intr-o situatie in care pe parcursul episodului acut, ipoteza diagnostica initiala se schimba si buna practica impune confirmarea paraclinica, este evident ca aceasta va fi facuta.
“Nu trebuie uitat ca, pentru multe episoade acute, de exemplu infectii respiratorii, diagnosticul si tratamentul se initiaza pe baza de criterii de predictie clinica, adicape baza semnelor si simptomelor specificate in ghiduri de practica si in protocoale .
Un alt principiu este evitarea investigatiilor dublate, triplate, prin transmiterea tuturor informatiilor, trimiterea pacientului de la un doctor la altul. Desi sistemele informatice nu permit inca vizualizarea electronica instantanee de catre medici a rezultatelor investigatiilor facute la recomandarea colegilor lor in cadrul unui episod de boala, aceste informatii pot fi identificate de administratorii de sanatate in timp real. Astfel, pacientul va fi responsabilizat sa ofere rezultatele investigatiilor anterioare si medicilor la care va fi trimis.
De exemplu, daca o persoana are cinci probleme noi pe an le poate explora pe toate, tinand cont de ghiduri, de explorarile deja facute si de relevanta lor. Se are in vedere elaborarea de criterii clare pentru recomandarea investigatiilor scumpe, dar si pentru repetarea investigatiilor. Nu in ultimul rand, este important controlul calitatii in laboratoare privind acuratetea rezultatelor.
In exemplul de mai sus, endoscopia recomandata in ambulatoriul de specialitate este inclusa in prevederile legate de acest sector de asistenta medicala, medicul de familie fiind responsabil numai pentru exploraa in cadrul ambulatoriului de specialitate”.
Ministerul Sanatatii propune cresterea rolului medicului de familie in tratarea pacientului
Dotarea cabinetelor medicilor de familie a fost initial gandita pentru a putea sustine consultatii pentru problemele cele mai frevente si pentru a raspunde la urgente. Orice cabinet de medicina de familie evaluat de catre casele de asigurari de sanatate poate furniza serviciile incluse in pachetul de baza, in componenta asistenta medicala primara. Pentru afectiunile definite ca prioritare in pachet – continutul examenului de monitorizare va fi standardizat conform regulilor de buna practica in materie de diagnostic si tratament din ghidurile si practicile internationale, iar acestea vor fi adoptate prin consens si prin consultare multidisciplinara a tuturor specialitatilor implicate, sub forma unor protocoale care vor specifica frecventa si continutul consultatiilor de evaluare periodica la medicul de familie, precum si examinarile de specialitate necesare – in functie de nivelul de risc sau gravitatea si complexitatea bolii.
Dupa o prima etapa in care va fi apreciata perfomanta de implementare a sistemului de monitorizare activa, se vor putea stabili niveluri tinta pentru anumiti indicatori care ar putea fi utilizati in viitor pentru bonificatii de stimulare a performantei.
In concluzie, diferenta intre ceea ce primeste acum un pacient si ce va fi in pachet in medicina de familie este reprezentata de faptul ca persoanele care nu au ajuns inca pacienti vor fi sprijiniti sa nu devina pacienti. Astfel, se vor acorda interventii sistematice si riguroase pentru pastrarea sanatatii la toate varstele, prin consultatiile preventive periodice la adult si copil.
Programarea pacientilor doar pe criterii medicale
” Definirea – in acord cu participarea pacientului – a unor planuri de management al diferitelor tipuri de conditii – factori de risc sau existenta de boli cronice. Se va incepe cu afectiunile cele mai frecvente, de exemplu, HTA/diabet tip II si BPOC in 2014, urmand ca in fiecare an sa se adauge noi astfel de planuri de management.
Aceste planuri de management al conditiilor – factori de risc sau afectiuni cronice – specifice persoanelor examinate sprijina urmarirea activa si colaborarea multidisciplinara standardizata pentru pacientii cu risc cardiovascular crescut, inclusiv boli cardiovasculare si diabet zaharat , sau alte boli cronice -astm bronsic, boala pulmonara cronica obstructiva – din 2014, depresie din 2015. Monitorizarea bazata pe protocoale care asigura calitatea optima a ingrijirii pentru bolnavii cronici sau combaterea factorilor de risc si prevenirea imbolnavirii pentru persoanele sanatoase, expuse la factori de risc.
Inlocuirea principiului “primul venit, primul servit” cu programarea pacientilor in functie de criterii obiective bazate pe starea clinica pentru accesul la servicii de specialitate in ambulator si spital.
