Pachetul serviciilor de bază este gata, a arătat marţi seară ministrul Sănătăţii, la Telejurnalul TVR. În sfârşit l-am finalizat şi este acum publicat pe site-ul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Pachetul a întrunit şi un oarecare consens din partea pacienţilor şi a medicilor, a precizat ministrul.

Pachetul răspunde astfel cerinţelor pacienţilor şi necesităţilor medicilor. Partea de prevenţie, managementul de caz de pacient, de la partea clinică, de control sunt principale schimbări aduse acestui pachet de bază. Contribuţia nouă este partea de prevenţie.

Am introdus 5 boli cronice, cu impact major, care până acum nu erau introduse şi care, dacă sunt depistate conform unei riscograme pe care o completează medicul de familie, medicii sunt plătiţi pentru aceste lucruri, a subliniat ministrul.

Nicolae Bănicioiu a subliniat în acest context că bugetul pentru analize este dublu faţă de anul trecut - nu mai sunt liste de aşteptare aşa cum se ştiau. Militez ca aceste liste să nu mai existe deloc, a declarat Bănicioiu.

Alte declaraţii ale ministrului Sănătăţii:

• avem în vedere o creştere a finanţării pentru trei programe: ATI- anestezie, terapie intensivă, tratamentul hemofiliei şi cel al epilepsiei; a necesitat o decizie imediată a ministerului; e vorba despre tratamente foarte scumpe, pe care familiile nu şi le pot permite, iar statul român asigura doar o parte dintre pacienţii care aveau nevoie de aşa ceva;
• noi am zis că anul acesta încercăm să îi asigurăm pe toţi cei care au nevoie de acest tratament; la fel pentru bolnavii de hemofilie şi talasemie, două boli rare, foarte dificile; am răspuns solicitărilor pacienţilor şi am găsit un surplus de 40% faţă de bugetul iniţial;
• am făcut realocări şi economie; sunt bani la fel de puţini, dar dacă sunt mai bine gestionaţi, drămuiţi, reuşim să rezolvăm chestiuni foarte acute, care au tot fost amânate;
• unii bolnavi de epilepsie sunt trataţi acum - sunt deja medicamente compensate - Cred că sunt 18 DCI-uri (medicamente n.r.) în momentul de faţă; sunt propuse spre aprobare două molecule noi şi o altă moleculă necesară într-un sindrom un pic mai rar, Dravet, dar foarte dificil;

Toată lumea doreşte şi intrarea rapidă în compensare a moleculelor noi. Evident, trebuie să fie şi sustenabilă din punct de vedere terapeutic, dar şi financiar. Ministerul lucrează chiar acum la un mecanism pentru a asigura o intrare continuă şi cât mai rapidă a acestor medicamente, a spus ministrul. Până când acest mecanism va fi finalizat, până când vom avea o listă de compensate noi, de medicamente noi, cred că trebuie rezolvată problema rapid pentru cei care nu mai pot aştepta, cum este cazul celor care au nevoie de medicamente  orfane.

 Şi atunci propunerea celor de la Agenţia Naţională a Medicamentului mie mi se pare pertinentă - de a veni cât mai rapid, mai - iunie, cu acea soluţie salvatoare (...) Din punctul meu de vedere eu cred că este posibil, haideţi să luăm luna iunie ca şi termen, dealine pentru acest fapt. Eu mă angajez doar că reuşesc să găsesc banii în buget şi să economisesc din alte părţi. Cei de la Autoritatea Naţională a Medicamentului trebuie să realizeze cadrul legal.

Bolnavii de epilepsie care nu răspund la tratament şi intră în criza vor avea mai multe şanse la o viaţă normală.  Banii alocaţi pentru terapia specială erau insuficienţi, aşa că bugetul a fost suplimentat cu aproape 60%, anunţase anterior ministrul Sănătăţii.

În plus, 14 medicamente pentru care nu există alternativă terapeutică vor fi introduse pe lista compensatelor, cel mai probabil din iunie.

Aproximativ 200 de mii de români sunt diagnosticaţi cu epilepsie. Boala poate fi provocată chiar şi de o lovitură la cap.

În criză, bolnavii au senzaţii sau comportamente ciudate, uneori convulsii, spasme musculare.

Sursa