O nouă lege de salarizare în sistemul sanitar ar trebui să includă asistentele medicale, creșterea salariilor acestei categorii prin intermediul salarizării în funcție de performanță fiind una dintre măsurile necesare pentru stoparea migrației angajatelor cu experiență din sectorul public de sănătate, în condițiile în care, potrivit estimărilor statistice, aproape 100.000 de asistente medicale au plecat la muncă în străinătate, în ultimii șapte ani, atrage atenția, luni, Federația Solidaritatea Sanitară din România (FSSR).

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES ARHIVA

Potrivit unui comunicat al sindicaliștilor din sănătate, informațiile privind situația asistentelor medicale din serviciile publice de sănătate sunt preluate din bazele de date publice ale Institutului Național de Statistică și au făcut obiectul unui studiu ale cărui rezultate arată că, în comparație cu anul 1990, în sistemul public de sănătate numărul asistentelor medicale a scăzut cu 30.000 (circa 25%), respectiv de la 125.484 asistente în 1990, la 95.484 în 2012. Cea mai dramatică scădere a numărului de asistente medicale a avut loc în perioada 2007 — 2012, respectiv 23.000, sistemul public de sănătate pierzând 17% dintre asistentele medicale.

Pe locul al doilea se situează categoria de personal sanitar auxiliar din unități publice, care a scăzut în același interval de la 66.063 salariați, în 1990, la 55.717 în 2012, adică o reducere de circa 16% (cu 10.346 mai puțini salariați).

"Dacă avem în vedere că cele două categorii de personal se ocupă de două paliere diferite ale îngrijirilor de sănătate, reiese faptul că, în 25 de ani, sectorul public a pierdut peste 40.000 de salariați (pe fondul creșterii numărului de pacienți). Observăm, astfel, că îngrijirile de sănătate din sectorul public înregistrează cea mai gravă criză a sectorului sanitar. În ultimii 23 de ani, numărul pacienților a crescut cu 12%, în timp ce numărul asistentelor medicale a scăzut cu circa 25%. Situația indică o creștere cu aproape 40% a sarcinilor de serviciu în acest interval (ea fiind și mai mare dacă luăm în considerare anii în care numărul de pacienți a fost mult mai mare decât în 2012)", se menționează în comunicatul FSSR.

În opinia sindicaliștilor, creșterea vârstei de pensionare a asistentelor medicale de la 60 de ani (59 de ani și 8 luni la ora actuală) la 65 de ani este departe de a putea fi considerată un succes, fiind de fapt "o măsură pompieristică, menită să salveze ceva din dezastrul în care se află această categorie de personal, creat de guvernările din ultimii șapte ani".

"Măsura necesară o constituie deblocarea posturilor de asistenți medicali în sistemul sanitar public la un nivel comparativ cu anul 1990 (cel puțin 30.000) și asigurarea finanțării necesare, atât pentru aceste noi posturi, cât și pentru salarizarea adecvată a acestei categorii de personal. Analiza datelor arată că există forța de muncă necesară pentru a ocupa aceste posturi. Spre exemplu, absolventele de școli postliceale din anii 2013 și 2014 (conform estimărilor) însumează circa 40-45.000, adică peste nevoile sistemului", subliniază FSSR.

Formarea noilor asistente medicale a cunoscut o creștere semnificativă, mai ales în ultimii 13 — 14 ani, aproximativ 185.000 de asistente medicale fiind formate în perioada 2000 — 2014, adică aproape dublul numărului de asistente medicale ce lucrează în sectorul public.

"Nu există informații ce se întâmplă din punct de vedere profesional cu peste 100.000 de asistente medicale, acest număr fiind compus din absolventele de școli postliceale din ultimii șapte ani și asistentele medicale care au plecat din sistemul sanitar public în aceeași perioadă (23.000). În aceste condiții, este posibil ca numărul asistentelor medicale plecate la muncă în străinătate în ultimii șapte ani să atingă cifra de 100.000. România este, probabil, cel mai mare furnizor de asistente medicale pe piața muncii din Uniunea Europeană, în condițiile în care sistemul românesc public de sănătate se confruntă cu cel mai mare deficit de asistente medicale de până acum", arată Federația.

În acest context, sindicaliștii atrag atenția asupra faptului că forța de muncă ce se ocupă de serviciile de îngrijire acordare în sectorul sanitar public este deficitară (cel puțin 25% mai puțini angajați), alcătuită din salariate obosite (de muncă suplimentară cu caracter permanent), îmbătrânite (de rămânerea în activitate peste vârsta standard de pensionare), dezamăgite (de nivelul de salarizare), îmbolnăvite (de condițiile de lucru și de bolile profesionale).

"În aceste condiții, preocuparea ultimilor doi miniștri pentru o lege de salarizare suplimentară a medicilor ratează cea mai importantă problemă a resursei umane din sistemul sanitar, problema asistentelor medicale, respectiv problema capacității sistemului de-a acorda îngrijiri medicale. O nouă lege de salarizare trebuie să includă cel puțin și asistentele medicale (opinia noastră este că ar trebui să vizeze toate categoriile de personal), creșterea salariilor asistentelor medicale prin intermediul salarizării în funcție de performanță fiind una din măsurile necesare pentru a stopa migrația angajatelor cu experiență din sectorul public de sănătate", mai spun sindicaliștii.

AGERPRES/(AS — autor: George Andrei, editor: Oana Tilică)