Introdusa inca din 2009, dar aplicata cu adevarat abia din toamna lui 2011, taxa clawback a devenit in cei 4 ani de aplicare unul din subiectele cele mai fierbinti cu care se confrunta piata farmaceutica din Romania.
Mecanismul nu e nou, fiind aplicat cu succes in mai multe tari europene – prin aceasta taxa, gestionarul pietei serviciilor medicale (in cazul nostru Casa Nationala de Asigurari de Sanatate) recupereaza de la furnizorii de medicamente o parte din sumele rambursate de la bugetul asigurarilor de sanatate pentru medicamentele produse de acestia din urma.
Ceea ce e cu adevarat revolutionar in modelul romanesc al taxei clawback, insa, este modul original in care este calculata si gestionata aceasta taxa. Casa Nationala de Asigurari de Sanatate – beneficiarul taxei – este in acelasi timp si cea care stabileste in fiecare trimestru atat procentul de taxa, cat si baza de impozitare – respectiv sumele rambursate de CNAS pentru medicamentele din portofoliul fiecarui producator - toate acestea fara ca platitorii taxei sa aiba vreun fel de vizibilitate asupra modului in care CNAS realizeaza aceste calcule.
Doua probleme majore rezulta din acest mod de calcul. Prima problema, presupunand ca datele de consum sunt corecte, este nivelul taxei – care reprezinta, practic, procentul cu care Casa insasi isi depaseste bugetul alocat in fiecare trimestru. In conditiile in care orice depasire a bugetului este acoperita din taxa clawback, este evident ca se elimina constrangerea bugetara fireasca in cheltuirea acestor fonduri si dispare astfel, la nivelul CNAS, motivatia de a asigura mecanisme care sa controleze modul in care se cheltuie (sau se risipesc) banii pentru medicamente. In acest fel, se ajunge la niveluri aberante si nesustenabile ale taxei – de 26% din totalul vanzarilor din cadrul sistemului national de asigurari de sanatate ale medicamentelor din portofoliul fiecarui producator, pentru trimestrul I 2015, spre exemplu.
Pe de alta parte, insa, inca de la inceputul aplicarii aceste taxe in formula actuala, au existat dubii serioase privind corectitudinea datelor comunicate de CNAS producatorilor – atat in ceea ce priveste consumul medicamentelor din portofoliul individual al fiecarui producator, cat mai ales in ceea ce priveste consumul total de medicamente finantat de CNAS in fiecare trimestru.
Dincolo de erori evidente (medicamente inexistente, retrase de pe piata sau care nu sunt incluse in lista medicamentelor compensate sau gratuite), sare in ochi discrepanta intre realitatile pietei si modul inexplicabil in care fluctueaza procentul de taxa calculat de CNAS de la trimestru la trimestru.
Desi formula prevazuta de lege ar trebui sa conduca la o evolutie a nivelului taxei direct proportionala cu factori din piata, precum valoarea vanzarilor totale ale producatorilor sau reducerea preturilor, am vazut nu o data o evolutie contrara – nu mai departe de trimestrul II 2015, in conditiile contractarii pietei produselor farmaceutice eliberate pe baza de prescriptie medicala cu aproximativ 13% fata de trimestrul anterior si pe fondul mult-trambitatelor scaderi de preturi de la inceputul anului, valoarea totala a consumului de medicamente realizat de CNAS din bugetul asigurarilor de sanatate a scazut cu doar 2,8%.
Daca adaugam acestor elemente si fraudele ce ies la iveala din ce in ce mai des in ultima vreme (deloc surprinzator, nu ca urmare a unor controale ale CNAS, ci prin interventia altor institutii ale statului), rezulta o aparenta de nelegalitate a modului de stabilire a taxei clawback - care ar trebui sa determine fiecare producator sa ceara verificarea legalitatii acestor acte (respectiv sa conteste taxa).
Aceasta cu atat mai mult cu cat, din cele cateva sute de dosare aflate pe rolul instantelor de judecata prin care se contesta nivelul si modul de calcul al taxei (doar noi gestionam in prezent mai bine de 20 de astfel de dosare), marea majoritate a celor solutionate s-au finalizat cu anularea taxei, constatandu-se printre altele ca, la nivelul CNAS, nu exista suficiente date pentru determinarea corecta si transparenta a consumului total real si, implicit, a nivelului taxei.
Cu toate acestea, exista jucatori importanti din piata care aleg sa nu conteste aceasta taxa. Explicatiile pot fi multe si nu ma hazardez sa citesc motivatia din spatele fiecarei astfel de decizii. Cu siguranta, temerea de a nu intra intr-un conflict fatis cu CNAS nu mai poate fi o motivatie, asa cum era pana prin 2010-2011 – astfel de proceduri au devenit deja rutina pentru relatia dintre CNAS si majoritatea producatorilor din piata.
Ne-am confruntat insa, nu o data, cu frustrarea unor companii pe care le reprezentam – jucatori care respecta reglementarile referitoare la pretul medicamentelor sau la promovarea etica a produselor si ale caror situatii financiare sunt apasate de nivelul nesustenabil al acestor taxe – fata de pasivitatea acestor jucatori: „Oare ei cum pot???”
------------
In 2015, Casa de Avocatura Ionescu si Sava a castigat irevocabil 6 dosare de anulare a taxei clawback, a caror valoare cumulata este de aproximativ 4,5 milioane de euro (20 milioane de lei). Avocatii Ionescu si Sava gestioneaza, in diverse etape procesuale, un numar de alte peste 20 de dosare, dintre care o parte au fost deja castigate in prima instanta si se afla, in prezent, in faza de recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Valoarea totala a acestor dosare este de aproximativ 80 milioane de lei.
