Sute de persoane au ajuns la spital, după ce au consumat pepeni. Deşi medicii dau vina pe igiena consumatorilor, unii agricultori spun că înmulţirea problemelor de sănătate are legătură cu cocteilurile de chimicale extrem de toxice cu care sunt tratate fructele şi legumele de pe piaţă.

Citeşte şi Tot ce știți despre pepenele roșu este o MINCIUNA!

Un copil din Arad și tatăl lui au ajuns la spital, săptămâna trecută, după ce au mâncat penene. Tot atunci, presa buzoiană semnala apariţia unei “epidemii de boli digestive”asemănătoare enterocolitei, cu vomă, greaţă, diaree, crampe abdominale. Asociat stării de rău, tot pepenele.

La Constanţa, numărul persoanelor cu boli digestive a crescut cu 40% în iulie, deşi medicii spun că nu este vorba de focare de infecţie. Inspectorii sanitar-veterinari susţin că trebuie spălată coaja, pentru că ar putea fi purtătoare de virusuri şi bacterii, chiar dacă aceşti agenţi patogeni nu pot fi îndepărtaţi doar cu apa. Sunt contrazişi şi de câţiva mici producători, care spun că boala vine direct din miezul plin de “otrăvurile” cu care sunt tratate plantele.

Dialog cu un producător din judeţul Olt, care are la vânzare, într-o piaţă din Capitală, două soiuri de “lubeniţe”: verzi şi vărgate. “Cu ce stropiti pepenii?”
”Cu nimic. Am dat o dată, dar cu substanţe d-astea omologate. Da' de ce mă întrebaţi?” ”Mi-a fost foarte rău după ce am mâncat pepene verde. L-am luat de aici din piaţă, mi-e cam teamă să mai iau. Testaţi pepenii înainte de a-i aduce la vânzare?” “Păi ce să-i mai testăm, că mâncăm şi noi din ei. Au avut ploaie şi au crescut singuri. Eu nu le-am băgat insecticide şi “mâncare”cum le dau alţii, când le udă “la picătură”. Eu am dat doar de două ori cu fungicide, da' când erau mici, aşa, cât pumnul”, spune omul, convins fiind că pepenii lui sunt “mai ecologici decât alţii”.

Agricultorii care preferă o producţie mai mică, dar sănătoasă, afirmă că din dorinţa de profit sau din neştiinţă, unii producătorii administrează cantităţi mari de pesticide.

“Sunt plini de chimicale: împotriva ciupercilor, a insectelor, pentru creştere sau să nu le putrezească rădăcina. Prin irigaţiile la picătură sunt băgate şi pesticide sistemice (n.r. - neonicotinoide), care rămân în miez. În alte ţări au fost interzise.

Iar “mâncarea” înseamnă alte chimicale care îi umflă: azot şi uree. Dar nu-i mai controlează nimeni”, ne explică un mic fermier din Teleorman, adăugând că, de cele mai multe ori, ţăranii fac tratamente fito-sanitare după ureche.

Foarte mulţi producători agricoli preferă acest tip de pesticide pentru că asigură o protecţie mai mare împotriva dăunătorilor, spre deosebire de aşa-numitele pesticide de contact, care pot fi “spălate” de ploaie.

Şeful Direcţiei Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Dâmboviţa, Sandu Tolea, a spus pentru Jurnalul Naţional că “folosite în cantităţi mari şi fără o regulă clară al efectuării tratamentelor, pesticidele sistemice sunt periculoase. Când fructul se formează, se folosesc doar substanţe de contact, care se spală. Produsele sistemice intră în fructe şi legume şi le menţin capacitatea de reacţie la boli şi dăunători, dar folosite în ultima perioadă de rod, dăunează sănătăţii omului. Doar cei inconştienţi le folosesc”.

“Producătorii au obligaţia să-şi facă autocontrol, iar când Laboratorul Central sesizează că s-a depăşit limita de pesticide, ne autosesizăm pe sistemul de alertă rapidă, care funcţionează la nivelul ţării”, mai spune Sandu Tolea.

Pe lângă “conştiinţa” fermierilor însă, într-o ţară europeană ar trebui să funcţioneze şi instituţiile statului, precum Poliţia Fitosanitară, înfiinţată tocmai pentru a veghea la siguranţa alimentelor de pe piaţă.

În 2015, ANSVSA a analizat 40 probe de pepene galben şi verde, “probe corespunzătoare din punct de vedere al nivelului de pesticide”, ne-au comunicat reprezentanţii ANSVSA. De altfel, potrivit autorităţii sanitar-veterinare, toate cele 159 de probe de pepeni verificate în ultimii trei ani – inclusiv pentru cei din import – au fost “corespunzătoare”.

537 de lei trebuie să plăteşti pentru verificarea chimicalelor dintr-un fruct

În Capitală, consumatorii pot testa fructele cumpărate la Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante şi Produse Vegetale din cadrul Laboratorului Central Fitosanitar. Însă, asta înseamnă timp pierdut, drumuri, mai ales, o “gaură” considerabilă în portofel. “Trebuie să aduceţi o probă la laborator, minimum un kilogram, şi să faceţi o cerere. Analiza se plăteşte. Determinăm 250 de substanţe active per probă, iar analiza costă 537 de lei pe fruct.

Pesticide sunt foarte multe. Din ce testăm noi, pepenii nu au probleme. În struguri se mai găsesc, se fac mai multe tratamente. Atunci când se găsesc pesticide, persoanele care le administrează nu respectă nici doza, nici perioada de pauză înainte de recoltare”, ni s-a explicat de la Laboratorul Central Fitosanitar.

Deşi scumpă, testarea nu oferă siguranţă. Laboratoarele fac analize doar pentru 250 de pesticide, deşi, conform Catalogulului electronic al produselor de uz fitosanitar omologate în România, există 610 produse aprobate. Pe lângă acestea, produsele ilegale - chiar şi cele interzise de peste 20 de ani, ca DDT-ul - pot fi procurate foarte uşor.

“În România este destul de frecventă practica folosirii de pesticide comercializate ilegal. Acestea sunt: (1) aduse prin micul trafic de frontieră din ţările limitrofe, (2) provenite din stocurile de pesticide expirate (inclusiv din stocurile de DDT!), (3) extrase din haldele de deşeuri ale unor combinate chimice.

Folosirea pesticidelor comercializate ilegal (mai ales a celor din categoria 2 şi 3) are consecinţe extrem de grave", se arată într-un document postat pe site-ul Institutului Național De Cercetare-Dezvoltare Pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecția Mediului – ICPA București.

Zeci de tone de substanţe periculoase, confiscate în acest an

În februarie, peste trei tone de pesticide din Cehia, introduse în ţară fără documente de provenienţă, au fost confiscate de poliţiştii de frontieră de la Nădlac. În perioada martie – aprilie, alte aproximativ nouă tone de pesticide solide şi încă 11.000 de litri de pesticide lichide au fost confiscate de poliţişti de la firmelele autorizate să producă, să vândă şi să utilizeze astfel de produse. 85 de dosare penale au fost întocmite atunci, în condiţiile în care, aceste substanţe prezintă „riscuri majore de producere a unor evenimente grave pentru sănătatea populaţiei şi mediul înconjurător”. Alţi 80 de litri de pesticide contrafăcute au fost confiscate, în luna mai, de la o firmă din Craiova deja anchetată penal pentru comercializarea acestor substanţe periculoase.

Mii de cazuri de boli diareice cu cauze necunoscute

În prima jumătate a lunii iulie, odată cu apariţia grămezilor de pepeni în pieţe, a crescut semnificativ şi numărul pacienţi cu probleme digestive. Conform ultimului raport al Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), din cele aproape 3.000 de cazuri de boli diareice acute (BDA) înregistrate la nivel naţional în săptămâna 6-12 iulie, peste 1.600 de pacienţi au avut nevoie de internare. Peste 85% dintre cazuri au “etiologie neprecizată”. Altfel spus, nu se cunosc cauzele şi factorii care au dus la apariţia bolii, acestea neregăsindu-se printre agenţii care provoacă frecvent afecţiuni digestive (Salmonella, E. coli, Yersinia, Campylobacter, Shigella, Giardia sau Rotavirus).

Interzise în UE, folosite în România

Apărute pe piaţa europeană în anii 2000, pesticidele neonicotinoide au fost considerate salvatoare pentru plante, având o eficienţă mult mai mare, însă efectele nefaste asupra mediului înconjurător sau sănătăţii umane au fost subestimate.

În urma unui studiu publicat de Agenţia Europeană pentru Siguranţă Alimentară (EFSA), în 2013, Comisia Europeană a interzis folosirea a trei pesticide din clasa neonicotinoidelor – Clotianidin, Imidaclorpid şi Tiametoxam – însă oficialii din Ministerul Agriculturii au cerut o derogare de la aceste prevederii, pe teritoriul României fiind folosite în continuare.

Apicultorii români spun că utilizarea pesticidelor de ultimă generaţie a depopulat familiile de albine din 33 de judeţe. Atât asociaţiile de apicultori, cât şi organizaţia Greenpeace, au lansat petiţii online pentru interzicerea neonicotinoidelor şi au cerut autorităţilor române să respecte legislaţia europeană.

Organele vitale devin depozite de chimicale

În funcţie de toleranţa genetică a fiecăruia, efectele acestui tip de pesticide se văd în timp şi sunt mult mai grave. Cercetările au arătat că sunt neurotoxice şi pot provoca perturbări în sistemul neurologic uman.

Particulele pătrund în organism şi, prin intermediul sângelui şi a sistemului limfatic ajung şi se acumulează în organe vitale ale omului, precum creierul, splina, ficatul şi inima. Printre cele mai cunoscute şi unul dintre cele mai toxice insecticide sistemice este Furadanul (sau carbofuranul).

Percloratul este o altă substanţă care a fost găsită în cantităţi tot mai mari atât în legume şi fructe, cât şi în apă, reprezentând un pericol imens mai ales în cazul copiilor.

Recent, Comisia Europeană a atras atenţia că au fost depistate niveluri ridicate de percloraţi la pepeni, dovlecei, castraveţi sau la legumele cu frunze - în special la cele cultivate în sere - şi a recomandat statelor membre să folosească anumite analize pentru a depista concentraţiile de percloraţi.
Sursa