Dreptul la o moarte demnă, statuat în legislaţia specifică, e o glumă când vorbim de pacienţii aflaţi în stadii terminale, în lipsa centrelor de îngrjiri paliative, dar şi a furnizorilor de astfel de servicii la domiciliu.
Paliaţia este un domeniu aproape necunoscut sectorului public de sănătate. Aparţinătorii aud şi ei, probabil, de posibilitatea ca un bolnav aflat în faza terminală a bolii (fază însoţită, în cele mai multe cazuri, de dureri teribile în lipsa terapiei adecvate) să primească îngrijiri specifice de-abia când este prea târziu.