Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 stabilește direcțiile către care trebuie să se îndrepte sistemul medical românesc în următorii ani. Este prima dată când se adoptă o astfel strategie, a anunțat purtătorul de cuvânt al guvernului. Statisticile pe baza cărora sunt construite noile obiective dezvăluie un sistem sanitar aflat la coada Europei.
Ministerul Sănătății și-a fixat obiectivele pentru următorii ani. Mai multă atenție acordată prevenției, așa cum fac statele occidentale, și reducerea numărului de cazuri de spitalizare continuă sunt doar două dintre măsurile prin care se încearcă resuscitarea sistemului medical.
Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 pleacă de la situaţia actuală cu care se confruntă pacienții. În ultimii ani, a crescut mortalitatea prin boli cronice ale ficatului și ciroze, dar s-au înregistrat și decese cauzate de consumul de alcool. Decesele provocate de boli circulatorii și cancere rămân în continuare mult mai multe în România decât în alte ţări UE, incidența fiind de până la două ori mai mare comparativ cu mediile europene. Pentru următorii ani se dorește dezvoltarea serviciilor de sănătate minimale și de bază care să fie accesibile pentru toți românii și mai ales să se pună accent pe prevenţie. Scăderea numărului internărilor și creșterea afecţiunilor rezolvate în ambulatoriu reprezintă alt obiectiv. În prezent, mare parte din serviciile de sănătate se acordă direct în spital, pe când serviciile furnizate în comunitate sunt oferite într-un volum mult sub necesar; spre exemplu, serviciile de asigurare a sănătăţii mamei şi copilului, servicii de îngrijiri la domiciliu pentru pacienţii dependenţi, servicii de monitorizare a pacienţilor cu diabet.
Ambulatoriul trebuie să deţină o pondere mult mai importantă în tratarea pacienților. De aceea, până în 2020 se vrea răsturnarea acestei piramide a serviciilor care se menține de zeci de ani. Cât de corelat este sistemul medical la nevoile pacientului? Procentul nevoilor de asistenţă medicală nesatisfăcute în România era de 11,1% în 2011, în timp ce în Norvegia și Austria era de 0,4%, iar în Bulgaria de 7%.
Românii merg rar la medicul de familie
Pacienții nu merg prea des la medicul de familie, deși de aici ar trebui să pornească orice tratament. România are una dintre cele mai scăzute rate de frecventare a medicului de familie de către populaţia adultă, în medie 2,7 consultaţii pe an la cei de peste 15 ani, față de 4,8 consultații pe an, așa cum se întâmplă în state ale UE. Diferenţa faţă de media europeană este semnificativă la populația sub 65 de ani, 1,9 consultaţii pe an fac pacienții români, în comparație cu 4,1 consultații/an, așa cum este media UE. Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că în marile orașe pacienții se lovesc de imposibilitatea lărgirii intervalului de acces la cabinet din cauza insuficienței spaţiilor care sunt utilizate în ture de către majoritatea medicilor de familie.
Mortalitatea generală este dominată de bolile circulatorii și de neoplasme, aproape opt din zece decese fiind provocate de aceste boli. Următoarele cauze de deces în ordinea frecvenţei sunt bolile aparatului digestiv, respirator și decesele din cauze acute.
Consumul de alcool în rândul adulţilor români este cel mai mare din Europa
Starea materială a populației este un factor important în stabilirea stării de sănătate a populaţiei pentru că de aceasta depinde accesul pacienților la tratament. Însă, România este una dintre ţările europene cu cele mai înalte niveluri ale sărăciei. Aproape 42% din populaţia României prezintă risc de sărăcie şi excluziune socială, nivel depăşit în UE doar de Bulgaria. Consumul de alcool în rândul adulţilor români este cel mai mare din Europa și depăşește cu 30% media europeană. Numărul externărilor atribuibile alcoolului este de peste 70.000/an, ceea ce indică o problemă importantă de sănătate publică, de aceea este nevoie de programe de prevenţie primară.
Rata de creştere a obezităţii la copil în România este una dintre cele mai mari din Europa
Inactivitatea fizică duce și ea la apariția multor boli. Circa unu din zece elevi nu participă la orele de educaţie fizică din şcoală, iar pe măsura înaintării în vârstă, adolescenţii adoptă în proporţie tot mai mare un stil de viaţă sedentar. De aici apar problemele legate de supraponderalitate și obezitate. Greutatea în exces este mai frecvent întâlnită la băieţii români, 20% supraponderalitate şi obezitate, iar tendinţa generală este una de înrăutăţire a situaţiei. Rata de creştere a obezităţii la copil în România este una din cele mai mari din Europa.
Mortalitatea infantilă este ridicată în România și este diferită de la un judeţ la altul. Mortalitatea infantilă este mai mică în mediul urban şi la nivel naţional decât în rural. În Dolj, mortalitatea infantilă în mediul rural este chiar de două până la trei ori mai mare decât în mediul urban.
Rata mortalităţii cauzate de cancer bronho-pulmonar și colo-rectal este mai mare în România față de UE
Alt domeniu clinic afectat de ineficiența sistemului este cel al bolilor cronice care sunt diagnosticate târziu pentru că nu există programe de screening. În plus, bolnavii se confruntă și cu un control deficitar al cazurilor diagnosticate. România ajunge astfel să înregistreze cele mai înalte rate de mortalitate şi spitalizare pentru afecțiunile cronice. Așa se face că rata mortalităţii pentru formele principale de cancer, bronho-pulmonar și colo-rectal, este mai mare în România decât în UE, excepţie făcând doar cancerul de sân la femei. Iar incidenţa cancerului hepatic este a treia din Europa la bărbaţi. Șirul lung al problemelor continuă și în cazul bolilor transmisibile.
Riscul de deces în tuberculoză este de aproape șase ori mai mare decât media europeană
Tuberculoza este o problemă de sănătate publică pentru care nu s-a găsit o soluție. Incidenţa TBC în România este cea mare din UE, atât pentru cazurile noi, cât şi pentru recurenţe. Riscul de deces în TBC este de aproape șase ori mai mare decât media europeană. De aceea, este nevoie urgentă de măsuri cu răspuns pe termen lung. A fost gândită „Strategia Stop TBC“ de către Organizația Mondială a Sănătății, care prin Planul Naţional Strategic de Control al Tuberculozei 2014-2020 urmărește eradicarea bolii în România până în 2050, vizând reducerea prevalenţei şi mortalităţii TBC cu 50% până în 2020 şi menţinerea unor rate adecvate de depistare.
HIV/SIDA este în continuare o provocare pentru sistemul de sănătate. România este una dintre puţinele ţări din Europa centrală și de sud-est cu un număr mare de persoane afectate de HIV/SIDA aflate în viaţă, în cea mai mare măsură ca urmare a vârfului epidemic de la începutul anilor ’90.
Frecvenţa cazurilor de suicid la tineri este cu 50% peste media europeană
Promovarea sănătăţii mintale şi prevenirea bolilor mintale reprezintă alt capitol la care sistemul sanitar românesc primește o bilă neagră. Frecvenţa deceselor prin suicid în România este de aproape cinci ori mai mare la bărbaţi decât la femei. Frecvenţa cazurilor de suicid la tinerii de 15-19 ani este cu aproximativ 50% peste media europeană. Ratele în creştere după 2003 la tineri și vârstnici indică o înrăutăţire a stării de sănătate mintală pe plan naţional. Cu toate acestea, România neglijează această temă importantă. În primul rând, sistemul se confruntă cu un număr redus de specialişti, iar „numărul paturilor din spitalele de psihiatrie este mic comparativ cu alte ţări europene, sub unu la mia de locuitori“, după cum se arată în Planul de acţiune pentru implementarea reformei în sănătatea mintală. Este nevoie de dezvoltarea programelor de prevenire a tulburărilor mintale, diagnosticarea şi tratamentul adecvat al afecţiunilor psihiatrice.
