Autor Daniela Serb      Sursa

Durerea pe care o provoacă o ruptură amoroasă este cât se poate de reală. Reţeta prin care putem scăpa de această suferinţă se găseşte în cabinetul medicului, dau asigurări experţii.

„Trebuie să vorbim!“ Prima reacţie la auzul acestor vorbe este una implacabilă de pericol. Corpul intră în stare de alertă, muşchii se tensionează, inima începe să bată mai tare, sângele circulă parcă mai repede, respirăm sacadat şi pupilele ni se dilată. O ameninţare pluteşte în aer. Aceste simptome ne fac în mod firesc să luaăm poziţia de apărare, până în momentul fatal al despărţirii. După care se declanşează altele, distincte, puse în mişcare de sentimentul de respingere. Organul care gestionează o situaţie de posibil pericol este hipotalamusul, în timp ce o ruptură activează sistemul nervos parasimpatic, scrie elpais.com. Prin intermediul nervului vag, spre creier, sunt transmise semnale distincte care ajung la inimă şi la stomac. Ceea ce simţim este o durere fizică reală.

Organul care gestionează o situaţie de posibil pericol este hipotalamusul, în timp ce o ruptură activează sistemul nervos parasimpatic, scrie elpais.com. Prin intermediul nervului vag, spre creier, sunt transmise semnale distincte care ajung la inimă şi la stomac. Ceea ce simţim este o durere fizică reală.

"Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să-l facă."
Michel de Montaigne
"Un sistem de medicină de familie foarte bine pus la punct, cu medici bine pregătiţi si informati va face ca pacienţii să nu fie nevoiţi să se ducă la spital cu orice afecţiune minoră". Tony Mathie, președintele WONCA Europe
admin@amfms.ro