Peste sapte milioane de romani sunt asistati sociali, iar 95% dintre ei au diferite beneficii sociale si doar 5% primesc servicii sociale, rezulta dintr-o centralizare facuta de Institutul pentru Politici Publice (IPP), prezentata marti in Bucuresti, transmite Mediafax.
IPP si Directia Generala de Asistenta Sociala a Municipiului Bucuresti au organizat o dezbatere cu tema "Contractarea - solutie eficienta pentru servicii sociale sustenabile in Municipiul Bucuresti".
Elena Tudose de la IPP a declarat ca peste sapte milioane de romani figurau, in 2013, ca fiind asistati sociali, cei mai multi dintre ei primind diferite beneficii sociale.
Ea a precizat ca doar cinci la suta dintre cei care figureaza in aceste statistici beneficiaza de servicii sociale, iar Bucurestiul are un profil aparte din acest punct de vedere.
Astfel, in evidenta directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului din Capitala (cu exceptia Sectorului 5) si Ilfov, 940 de adulti cu dizabilitati, 6.067 de copii si 2.101 persoane varstnice sunt in servicii rezidentiale.
In ce priveste numarul de adulti cu dizabilitati care sunt activi pe piata muncii, cei mai multi sunt din Sectorul 2 (1.046), Sectorul 6 (839) si Sectorul 3 (747). In Sectorul 1 sunt 698 de adulti cu dizabilitati care muncesc, in Sectorul 5 - 567, iar in Sectorul 4 - 445.
"Numarul persoanelor cu dizabilitati inregistrate in Capitala anul trecut a fost de 57.612, dintre care 53.615 adulti si 3.997 copii. Dintre adultii cu dizabilitati, 1,01% sunt ingrijiti in institutii", a precizat Elena Tudose.
Ea a mai spus ca exista variatii mari de costuri/beneficiar/luna intre diferite categorii de servicii in sistemul public, aratand ca, de obicei, se asigura costuri mai mari decat costul standard prevazut de lege, tocmai pentru a putea asigura conditii decente de trai beneficiarilor.
In ce priveste numarul de copii institutionalizati in Bucuresti, cei mai multi sunt in Sectorul 6 (1.283 in serviciile DGASPC si 316 in servicii contractate catre ONG-uri). Pe locul al doilea, din acest punct de vedere, este Sectorul 1 (833 de copii in serviciile DGASPC si 178 in servicii contractate catre ONG-uri), urmat de Sectorul 3, care are 669 de copii in serviciile DGASPC si 25 in servicii contractate catre ONG-uri.
Alti 561 de copii sunt in serviciile rezidentiale ale DGASPC Sector 4 si 309 in serviciile DGASPC Sector 2, plus alti 42 in servicii contractate catre ONG-uri.
In ce piveste distributia persoanelor varstnice institutionalizate din Capitala, cele mai multe sunt in Sectorul 6 (142 in serviciile DGASPC si 365 in servicii dezvoltate de ONG-uri) si in Sectorul 3 (245 in servicii DGASPC si 90 in servicii ale ONG-urilor). Alti 286 sunt in centre rezidentiale din Sectorul 1, 164 in Sectorul 5, alti 50 in sectorul 2 si 14 in Sectorul 4.
Directorul Directiei Generale de Asistenta Sociala a Municipiului Bucuresti (DGASMB), Cosmina Simean Nicolescu, a declarat ca este important sa existe o imagine clara a serviciilor care exista in Capitala, avand in vedere ca urmeaza sa apara o lege a contractarii serviciilor sociale.
"Este important sa vedem cum se vor aseza lucrurile in Bucuresti. Vrem sa avem o imagine clara, pentru a fi cu temele facute in momentul in care apare legea", a spus directorul DGASMB.
Directorul IPP, Violeta Alexandru, a subliniat ca in Bucuresti, dar si in tara a inceput procesul de externalizare a serviciilor sociale, in special cele pentru copil, dar ca trebuie o analiza mult mai serioasa in privinta contractarii.
"Si societatea civila trebuie sa isi puna intrebari privind capacitatea de a sustine pe termen lung aceste servicii. Si societatea civila trebuie sa isi faca propriile evaluari, pentru ca din ceea ce am remarcat in cadrul vizitelor facute in tara, cele mai multe asigura consiliere si alte activitati mai soft, in timp ce serviciile oferite sunt foarte putine. Este important ca organizatiile neguvernamentale si autoritatile locale sa identifice o lista de nevoi", a mai spus directorul IPP.
Directorul DGASPC Sector 1, Danut Fleaca, a precizat ca odata cu contractarea ar trebui ca, in Bucuresti, banii sa urmeze beneficiarul, avand in vedere ca sunt destul de frecvente situatiile in care beneficiarii obtin diverse servicii in alt sector decat cel de care apartin, iar autoritatile locale refuza sa deconteze aceste servicii.
