Autor Eduard Popescu      Sursa

Legislaţia privind impozitarea veniturilor obținute din activităţi independente a fost modificată semnificativ de la 1 ianuarie, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod fiscal. Astfel, persoanele fizice autorizate (PFA) îşi pot deduce numai anumite cheltuieli, prevăzute expres în actul normativ, atunci când îşi calculează venitul net, existând totodată o serie de cheltuieli pe care aceste entităţi nu le pot deduce. De altfel, în articolul de faţă vom avea în vedere principalele cheltuieli considerate nedeductibile de către legiuitor la calculul impozitului pe venitul din activități independente.

Conform legislaţiei fiscale în vigoare, venitul net anual rezultat din activităţi independente se determină în sistem real, pe baza datelor contabile, ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile aferente realizării venitului, deductibile conform datelor din contabilitate.

De altfel, noul Cod fiscal stabileşte lista cheltuielilor deductibile şi a celor nedeductibile la calculul venitului net, acestea din urmă fiind reglementate la art. 68 alin. (7) din actul normativ citat. Astfel, în categoria cheltuielilor ce nu pot fi deduse intră, în primul rând,sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale, precum şi impozitul pe venit datorat, inclusiv impozitul pe venitul realizat în străinătate.

Tot pe lista cheltuielilor care nu se pot deduce se înscriu şi cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau în străinătate, dar și cheltuielile cu primele de asigurare, altele decât cele pentru bunurile din patrimoniul personal al contribuabilului, când acestea reprezintă garanție bancară pentru creditele utilizate în desfășurarea activității independente a acestuia.

Nedeductibile sunt și amenzile, confiscările, dobânzile, penalitățile de întârziere și penalitățile datorate autorităților române și străine, potrivit prevederilor legale, altele decât cele plătite conform clauzelor din contractele comerciale, precum şi donaţiile de orice fel.

De asemenea, la calculul venitului net nu pot fi deduse nici ratele creditelor și sumele ori valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale în vigoare.

Codul fiscal stipulează, de asemenea, că printre cheltuielile nedeductibile se numără și cele de achiziţionare sau de fabricare a bunurilor şi a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar, dar și cele privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate și neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliță de asigurare.

De asemenea, acestora li se adaugă și impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit.

Nu în ultimul rând, în ceea ce priveşte regimul cheltuielilor pentru autovehicule, reglementările în vigoare stabilesc că sunt deductibile 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul desfăşurării activităţii şi a căror masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 3.500 kg şi nu au mai mult de nouă scaune de pasageri, dacă vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:

• sunt utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii de curierat;
• sunt utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii;
• sunt utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
• sunt utilizate pentru prestarea de servicii cu plata, inclusiv pentru închirierea către alte persoane sau pentru instruire de către şcolile de şoferi;
• sunt utilizate ca mărfuri în scop comercial.

În altă ordine de idei, în vederea stabilirii venitului net anual, contribuabilii pentru care determinarea venitului anual se efectuează în sistem real au obligaţia să completeze Registrul de evidenţă fiscală.

Condiţiile în care cheltuielile sunt considerate nedeductibile

Noul Cod fiscal stabileşte la art. 68 alin. (4) că, pentru a fi deduse, cheltuielile trebuie să îndeplinească anumite condiţii, iar prima dintre acestea este ca respectivele cheltuieli, efectuate în scopul desfăşurării activităţii independente, să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate, justificate prin documente. În plus, există o serie de alte condiţii generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile efectuate în scopul desfăşurării activităţii independente, pentru a putea fi deduse, în funcţie de natura acestora. Concret, pentru a fi deductibile, chetuielile trebuie să:

• fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite;
• reprezinte cheltuieli cu salariile şi cele asimilate salariilor;
• respecte regulile privind amortizarea;
• respecte regulile privind deducerea cheltuielilor reprezentând investiţii în mijloace fixe pentru cabinetele medicale;
• reprezinte cheltuieli cu prime de asigurare efectuate pentru:
• active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;
• activele ce servesc ca garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul;
• bunurile utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;
• asigurarea de risc profesional.
• fie efectuate pentru salariaţi pe perioada delegării/detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, reprezentând indemnizaţiile plătite acestora, precum şi cheltuielile de transport şi cazare;
• fie efectuate pe perioada deplasării contribuabilului care îşi desfăşoară activitatea individual şi/sau într-o formă de asociere, în ţară şi în străinătate, în scopul
  • desfăşurării activităţii, reprezentând cheltuieli de cazare şi transport;
  • reprezinte contribuţii profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii;
  • fie efectuate în scopul desfăşurării activităţii şi reglementate prin acte normative în vigoare;
  • reprezinte preţul de cumpărare sau valoarea stabilita prin expertiza tehnică la data dobândirii, după caz, pentru activele neamortizabile, cheltuielile deductibile fiind înregistrate la momentul înstrăinarii acestora.

  Când desfăşoară o persoană fizică activităţi independente

  Modalitatea de definire a activităţilor independente a intrat în vigoare în iulie anul trecut, odată cu aplicarea Legii nr. 187/2015. Chiar dacă actul normativ citat a fost abrogat la 1 ianuarie de noul Cod fiscal, acesta din urmă păstrează, la art. 7 alin. (3),  prevederile conform cărora o persoană fizică desfăşoară o activitate independentă dacă îndeplineştecel puţin patru dintre următoarele şapte criterii, în scopul obţinerii de venituri:

  • dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru;
  • dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi;
  • riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea;
  • activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară;
  • activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii;
  • persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective;
  • persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii.

  De altfel, ca şi înainte de intrarea în vigoare a noului Cod fiscal, în categoria veniturilor din activităţi independente se încadrează veniturile obţinute de:

  • persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale înființate ca atare la Registrul Comerțului;
  • profesiile liberale, autorizate să funcționeze de organismul care reglementează respectiva profesie;
  • persoanele care valorifică drepturi de autor.

  Nu în ultimul rând, în condiţiile în care Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) poate reîncadra activitatea PFA-urilor ca activitate salarială, iar persoana fizică poate răspunde în aceste condiţii chiar cu propriul patrimoniu, activitatea unei astfel de forme de organizare poate deveni una riscantă - detalii aici. 

  Notă: Un ghid complet despre înfiinţarea unei PFA în 2016 aveţi aici, în timp ce de aiciputeţi afla cum să închideţi o astfel de activitate. Totodată, în acest articol găsiţi detalii despre contribuţiile sociale pe care le datorează o PFA anul acesta.