Medicii rezidenți sunt viitorul sistemului medical românesc. Văzuți de multe ori ca salvatorii care pot corecta greșelile de mentalitate din medicina românească, doctorii aflați la început de drum se simt de multe ori descurajați. Posturile pe care ar trebui să le ocupe sunt blocate, iar în spitale de multe ori nu găsesc aparatura care să îi ajute să salveze vieți. Dezamăgiți, cei mai mulți aleg să trateze bolnavii din alte țări. Așa se face că deficitul de personal medical este, în prezent, cea mai mare problemă a sistemului medical.
În fiecare an, câteva sute de absolvenți de medicină aleg să părăsească ţara pentru a profesa în străinătate. Fenomenul a fost ignorat de autorităţi ani la rând, astfel că s-a ajuns ca spitalele să rămână fără medici, iar tinerii descurajați și dezamăgiți de haosul din sistem să aleagă să lucreze în spitalele de peste hotare. Peste 80% din tinerii medici susţin că este posibil să emigreze, în timp ce 30% dintre aceştia sunt absolut siguri că vor profesa în alte sisteme de sănătate. Aşa arată datele celui mai recent studiu făcut de Colegiul Medicilor (CM) din Bucureşti. Potrivit datelor CM, anual intră în sistem 3.000 de medici și îl părăsesc aproximativ 3.500 (prin migrație, pensionare sau deces). În ceea ce privește locul de muncă, ordinea preferințelor este:„o altă țară din Uniunea Europeană“, „sistemul public din România“, pe ultimul loc fiind „sistemul privat din România“. Trebuie remarcat un ușor avans în preferințe pentru un loc de muncă în sistemul public față de cel privat, care se poate datora eventual sentimentului de mai mare stabilitate oferit de sistemul public. O treime dintre respondenți ar dori să practice medicina în propriul cabinet medical, dacă ar avea această posibilitate. Puțin peste 19% dintre respondenți și-au exprimat preferința de a profesa într-un stat din afara Uniunii Europene. Dintre cei care au consemnat preferințe pentru un loc de muncă în state non-UE, unele persoane au dorit să precizeze și statul în care și-ar dori un loc de muncă: SUA (șase menționări), Australia (patru menționări), Canada (două menționări), Emiratele Arabe, Noua Zeelandă.
„Lipsa personalului medical este o mare problemă“
Constantin Mogoșanu este un medic internist aflat la început de carieră. Îşi petrece mult timp într-un spital de stat pentru că vrea să învețe să își facă meseria. Cunoaște problemele din sistem, se lovește de ele zilnic. Prima piedică în calea tinerilor absolvenți este faptul că posturile din spitale sunt blocate. „Odată ieșit de pe băncile școlii, tânărul medic se lovește de sistem, de lipsa locurilor de muncă, fiecare se descurcă cum poate. Nu se deblochează posturi, dar nici nu poți să faci față doar cu personalul care există, având în vedere că numărul de bolnavi este din ce în ce mai mare. În România, o problemă esențială este faptul că se pune accent pe tratarea bolilor și nu pe prevenția lor. Asta înseamnă că numărul pacienților care ajung în spitale este foarte mare. Lipsa personalului medical este o mare problemă“, a spus Constantin Mogoşanu.
„Nu sunt încurajate angajările în mediul rural“
O anomalie a sistemului este că spitalele orășenești se plâng deseori de lipsa cadrelor medicale. Managerii susțin că scot în repetare rânduri posturi la concurs, dar nu se prezintă nimeni. Majoritatea medicilor tineri fug de aceste unități spitaliceşti pentru că nu sunt încurajați să lucreze acolo. „Nu sunt încurajate angajările în sistemul de sănătate din mediul rural. Majoritatea cadrelor medicale fug de aceste posturi și speră să se angajeze în marile orașe. Este și o problemă de mentalitate. Mulți dintre tineri vor totul într-un timp foarte scurt. Nu este posibil mereu. Și profesorii din facultate ne povesteau că toți și-au început cariera la țară, apoi au avansat și au ajuns în spitale mari. Nici partea financiară nu este încurajatoare.
Condițiile din spital contează în modul în care vrei să îți faci meseria. Dacă în marile spitale din Craiova sunt lipsuri, gândiți-vă câte lipsesc din spitalele orășenești sau cabinetele medicale din comune. Lipsa aparaturii minim necesare din spitalele din zona rurală te face să fugi de acolo“, a adăugat Constantin Mogoșanu.
Medicii nu sunt suținuți să facă performanță
Atât în timpul facultăţii, cât şi al specializării, banii sunt o problemă pentru mulți dintre tinerii absolvenți. Dacă în alte țări medicii sunt încurajați să meargă la congrese și să se specializeze, în România fiecare se descurcă cum poate. Costurile taxei de participare pentru un congres ajung la sute de euro. „Fragmentarea medicinei pe supraspecializări este un lucru foarte bun. Axându-te pe o arie restrânsă de patologie, automat atenția și nivelul de implicare sunt mai mari. Tinerii medici ar trebui susținuți să participe la congrese naționale și internaționale, de unde pot învăța tehnicile chirurgicale inovative. Nu există un program de susținere în acest sens. Numai taxa de participare la astfel de congrese ajunge la sute de euro, la care se adaugă cazarea şi drumul. Dacă ai două-trei congrese pe an, tot salariul tău din acel an se duce pe ele, iar ca să poți rezista apelezi la părinți, la rude“, a explicat medicul rezident.
„Practic, acele stagii există, de multe ori, doar pe hârtie“
Mădălin Costache este medic rezident Radiologie Imagistică Medicală. Are trei ani de pregătire în Gastroenterologie, dintre care un an în Belgia, și susține că modul în care se desfăşoară rezidenţiatul în România diferă aproape radical faţă de alte ţări. Cei care au fost acolo la pregătire spun că aceasta se face la alte standarde. „Rezidenţiatul în Belgia este structurat tot pe stagii, ca în majoritatea ţărilor europene, numai că aceste stagii se respectă în totalitate. Dacă ai stagiu de terapie intensivă, te afli în departamentul ATI, resuscitezi, echilibrezi, pui catetere venoase centrale, deci înveţi să aplici toate protocoalele necesare tratării urgenţelor vitale. În România, teoretic ar trebui făcut la fel, dar practic acele stagii există, de multe ori, doar pe hârtie. Mă refer la stagiile practice, mai ales. Dacă ai stagiu de endoscopie digestivă, de exemplu, nu faci endoscopie, doar te uiţi cum se face. Aceasta este una din cele mai delicate probleme în rezidenţiatul din România. Este o realitate faptul că unii şefi de clinică şi coordonatorii de stagii nu acordă rezidenţilor posibilitatea de a acumula experienţă practică, mai ales pe specialitățile precum endoscopie, chirurgie“, susține Mădălin Costache.
Tinerii își doresc în primul rând o salarizare mai bună
O altă problemă ar fi modul în care rezidenţii sunt învăţaţi să trateze bolnavii în România. Medicul rezident susține că lipsa dotării spitalelor nu permite tinerilor să se dezvolte așa cum ar trebui. „Când eşti student, citeşti în diverse tratate despre cum se diagnostichează şi tratează o boală. Ajungi apoi medic şi constaţi că lucrurile nu se leagă cu practica. De ce? E de înţeles faptul că nu sunt resurse în România pentru a se putea face medicină ca în străinătate. Când ajungi peste hotare, vezi cum se diagnostichează o boală, cum se pune un diagnostic de certitudine şi nu doar unul prezumtiv, aşa cum se face adesea în România, cum se tratează corect un pacient“, a spus medicul rezident.
Studiul realizat de Colegiul Medicilor din București arată că majoritatea tinerilor medici spun că principalul motiv care determină plecarea din țară este nivelul scăzut de salarizare, urmat de condițiile materiale din unitățile medicale, orele suplimentare de muncă, lipsa de suport pentru activitățile de cercetare. Un motiv al migrației îl constituie și nevoia de recunoaștere și afirmare profesională.
Tinerii care studiază medicina, la facultate sau rezidențiat, își doresc în primul rând o salarizare mai bună. Salariile ar trebui să fie corespunzătoare volumului mare de muncă, stresului și sacrificiilor pe care le fac medicii în ceea ce privește viața personală, afectată de programul de serviciu și de nevoia de pregătire continuă. Gărzile, stresul, riscurile de sănătate asociate profesiei, impactul emoțional al bolii îi afectează pe cei care lucrează în domeniu. Acest efort nu este recunoscut de societate, care nu acordă respectul cuvenit medicilor, consideră tinerii care studiază medicina, după cum se arată în același studiu realizat de Colegiul Medicilor.
